PNL vrea, practic, să aibă propria zi naţională, în care românii să fie liberi. Proiect de lege curajos

PNL pune mare preţ pe ziua din care a început, practic, ascensiunea partidului: 26 mai 2019. Astfel, senatorii PNL Florin Cîţu şi Iuliana Scântei, alături de alţi liberali au depus la Senat un proiect de lege care prevede instituirea pe 26 mai a Zilei Naţionale a Alegătorului.

Reamintim, în urmă cu 2 ani, PNL a câştigat alegerile europarlamentare şi în aceeaşi zi s-a organizat şi referendumul prin care preşedintele Klaus Iohannis a folosit justiţia pe post de armă politică.

În această zi, „autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza, la nivel naţional şi local, manifestări, campanii de informare, evenimente şi activităţi cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei dreptului de vot şi a importanţei alegătorilor şi a referedumurilor pentru democraţie şi statul de drept, precum şi informării cetăţenilor cu privire la drepturile şi procedurile electorale”, mai arată propunerea legislativă.

Ce este Ziua Naţională a Alegătorului?

„Ziua Naţională a Alegătorului este o sărbătoare naţională anuală care promovează democraţia prin vot şi prin alegeri democrstice şi încurajează participarea cetăţenilor la procesele democratice şi electorale”, se arată în acest proiect.

Implementarea acestei idei ar însemna că ziua de 26 mai ar deveni liber naţional.

„În scopul marcării Zilei Naţionale a Alergătorului, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza, la nivel naţional şi local, manifestări, campanii de informare, evenimente şi activităţi cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei dreptului de vot şi a importanţei alegătorilor şi a referedumurilor pentru democraţie şi statul de drept, precum şi informării cetăţenilor cu privire la drepturile şi procedurile electorale”, au mai explicat autorităţile.

De unde vin banii?

„Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor, evenimentelor, activităţilor şi campaniilor se asigură anual, din bugetul de stat şi bugetele locale, prin bugetele Camerei Deputaţilor, Senatului, Adminsitraţiei Prezidenţiale ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi/sau locale, precum şi ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune”, conform proiectului de lege.

În această speţă, Senatul este prim for sesizat pe iniţiativa legislativă, decizională fiind Camera Deputaţilor.