Încăpățânarea liberalilor e demnă de tratatele de psihiatrie. Se ascund în spatele urii față de social-democrați, deși, culmea, au recrutat peste 100 de candidați la primăriile din țară. De cinci ani, ultimii din urmă au fost ținta principală a atacurilor lor, erau ba hoți, ba nenorociți, ba chiar Ludovic Orban cerea alegătorilor să le dea cu parul în cap acolo unde conduceau primării. Ca apoi, dintr-odată, social-democrații să devină cei mai buni pentru postul de primar unde PNL avea interesul. Prin trompetele lor slinoase, liberalii au condamnat traseismul ăsta. Au fost doar vorbe goale într-o mascaradă politică fără egal. Acum, însă, se laudă cu realizările lor.
Nu se poate vorbi de o politică de guvernare a PNL. Este ca și inexistentă. Iar când scoate capul sau deschide gura, PNL o ține din gafă în gafă spre dezastru. Educație, Sănătate, Protecție socială, Economie, Transporturi, Finanțe, Dezvoltare regională sunt capitole la care liberalii trăiesc din închipuiri. Își imaginează că știu ce au de făcut, experimentează, dar în urma lor rămâne doar pârjol.
Războinic la comandă
Pare că lui Ludovic Orban, nici la prima și nici la a doua înscăunare nu i-ar fi spus cineva că guvernează peste toată România. O vede populată numai cu simpatizanți PSD, iar cu PSD are meciurile lui. Și nici măcar acestea nu sunt personale, ci la comanda profesorașului navetist Iohannis, ajuns, dintr-o gravă eroare europeană, președinte al României. Altminteri, dacă ar da timpul puțin înapoi, Orban ar redescoperi perioada USL, când nu îi ura pe social-democrați, ci colabora bine cu ei. Marea problemă care îi scapă premierului impus de Cotroceni este că în țară trăiesc nu numai simpatizanții PSD, ci chiar și cei ai propriului partid, PNL. Plus alții. Orice măsură pe care o ia în politica lui anti PSD se răsfrânge, în egală măsură, și asupra acestora. Nu există decizii care să-i privească doar pe cei cu opțiuni social-democrate. Nu, acestea îi afectează și pe useriști, pemepiști, udemeriști sau de pe unde or fi. Însă Ludovic Orban nu a aflat.
Nici ai lui nu-l cred
Șomerul liberal, am mai spus asta, este la fel de sărac ca și cel social-democrat. La fel de disperat în căutarea unui loc de muncă. Copiilor lui le este la fel de foame și suferă același privațiuni ca și ai celorlalți. Încăpățânarea Guvernului de a nu dubla alocațiile are același efect în fiecare tabără. Legea a fost promulgată de Klaus Iohannis și ar fi trebuit să își facă efectele. Orban a găsit, după mintea lui, soluția de a nu plăti nimic. A contestat legea la Curtea Constituțională. Evident, a pierdut procesul. Apoi, a născocit o altă formulă. O Ordonanță prin care mărea alocațiile cu 20%, restul sumelor urmând a fi plătite prin creșteri anuale. Banii, în bugetul de stat, erau prevăzuți dinainte. Violeta Alexandru, ministrul Muncii, dădea asigurări în acest sens la fiecare apariție în media. Dar, când a trebuit să bage mâna în buzunar și să plătească, brusc nu mai erau bani. Ca apoi, Orban să declare că efortul financiar ar fi mult prea mare și că România nu i-ar face față. Cine îl crede? Nici măcar ai lui. CCR i-a respins Ordonanța și a hotărât că Guvernul trebuie să dubleze alocațiile și să le plătească după cum prevede legea. Credeți că îl interesează? Nu, pentru că a învățat de la Iohannis că, dacă vrea ceva, poate călca în picioare Constituția și deciziile Curții.
Iohannis, chezaș la țeapa Guvernului
Situația se repetă și în cazul majorării pensiilor cu 40 la sută. Guvernul nu a spus niciodată că se opune, dimpotrivă. Numai că, la momentul plății, a inventat o majorare de numai 14 la sută. Restul, în rate anuale mici. Aceeași bătaie de joc ce afectează, în egală măsură, și pensionarii liberali. Inclusiv același spectacol cu Ordonanța, pe care PSD a desființat-o, și cu decizia CCR care prevede că pensiile trebuie majorate cu 40 la sută. Iohannis, mârșav cum îl știm, s-a prins și el în joc pentru a bloca creșterea. A declarat că „înalți funcționari din Comisia Europeană au transmis semnale că dacă această rectificare aprobată în Parlament intră în vigoare, ni se vor tăia aproximativ 3 miliarde de euro din fonduri europene, fiindcă încălcăm mai multe prevederi ale tratatelor.” Însă, dacă Opoziția ar avea curiozitatea săvadă cine sunt autorii mesajelor și dacă acestea chiar au existat, sigur va constata că nimeni nu știe nimic despre asemenea intenții.La fel ca atunci când, cu ani în urmă, Traian Băsescu declara că FMI i-a impus tăierea slariilor și pensiilor și, ulterior, s-a aflat că era vorba de reducerea cheltuielilor, nicicum de tăieri ale veniturilor. Justificările lui Orban și Cîțu că s-a cheltuit enorm cu pandemia și de aceea nu mai sunt bani nu subzistă. În timpul crizei sanitare mai mult s-a furat decât s-a cheltuit. Iar asta o știu și simpatizanții PNL, care plătesc prețul încrederii acordate unui premier care acum își bate joc de ei. Și de ei.
