Oficialii Uniunii Europene promit să cheltuiască mai mult pentru apărare în contextul războiului Rusiei în Ucraina. Dar câte guverne vor accepta să se împrumute și să fie împovărate de noi datorii?
Timp de mulți ani, țările UE care, în mod tradițional, au fost mai conservatoare în ceea ce privește modul în care își cheltuiesc banii nu au dorit să apeleze la piețele de capital împreună cu restul blocului. Se temeau că, în cele din urmă, prudența lor fiscală va fi pusă în pericol de alte națiuni cu idei mai permisive privind bugetele.
Cu toate acestea, în 2020, cei 27 de membri ai Uniunii Europene au decis că cel mai bun mod de a face față impactului financiar al pandemiei Covid-19 era să atragă împreună împrumuturi.
Acum, după aproape patru ani, unii oficiali europeni afirmă că ceea ce au făcut în timpul pandemiei este un bun model pentru finanțarea noilor lor planuri de apărare.
Dar alții nu sunt de acord. „Aceasta nu este soluția magică, dar ar putea contribui la accelerarea și extinderea capacității noastre industriale. Și înseamnă cu adevărat miza zilei de astăzi”, a declarat vineri Alexander de Croo, prim-ministrul Belgiei, la CNBC, în marja Conferinței de Securitate de la München, despre ceea ce ar putea însemna creșterea unei noi datorii pentru planurile de apărare ale Europei.
Prim-ministrul estonian Kaja Kallas a subliniat într-un interviu acordat Bloomberg că obligațiunile comune ar fi o modalitate bună de a stimula capacitățile de apărare ale blocului. Pentru ministrul german de finanțe, Christian Lindner, „la Bruxelles se prezintă mereu aceeași soluție, datoria bazată pe solidaritate”.
În schimb, Lindner a sugerat că UE ar trebui să dezvolte o piață unică pentru industria apărării, să promoveze consolidarea în acest sector și să continue achizițiile comune de bunuri militare.
Premierul olandez Mark Rutte – favorit pentru a deveni următorul secretar general al NATO – a fost, de asemenea, foarte clar că nu va sprijini datoria comună la nivelul UE: „În cele din urmă, sunt bani care vin de la contribuabili prin impozitare”.
Întrebarea referitoare la modul în care se pot crește cheltuielile pentru apărare la nivel regional este deosebit de importantă în acest moment. Liderii UE simt presiunea de a face mai mult pe fondul amenințărilor la adresa securității din partea Rusiei și a rezultatului incert al viitoarelor alegeri din SUA.
Donald Trump a stârnit revoltă în mai multe capitale europene la începutul acestei luni când a declarat că nu va veni în ajutorul aliaților NATO care nu vor respecta procentul de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare în cazul în care vor fi atacați de Rusia.
Multe țări europene membre NATO nu au atins acest obiectiv de cheltuieli timp de mulți ani, invocând crize financiare și motive istorice. Cu toate acestea, potrivit datelor NATO, 18 din cei 31 de membri ai alianței sunt pe cale să respecte acest angajament în acest an.
Amenințarea de securitate a Rusiei, deși nu este iminentă, îi determină pe mulți lideri europeni să cheltuiască mai mult pentru apărare.
Oficialii danezi au avertizat că Rusia ar putea ataca o țară NATO în trei până la cinci ani. Oficialii germani au avansat un termen similar.