Planul Rusiei de înfometare a Europei

De parcă problema aprovizionării cu gaze n-ar fi o bătaie de cap suficient de mare, Europa se trezește pusă în fața unui (posibile) realități nedorite, asta ca să nu o numim direct „apocaliptică” – înfometare prin distrugerea agriculturii. Noul Război Rece în care am fost aruncați de așa-zișii parteneri strategici pe care îi avem ne-a transformat în carne de tun. Iar ghiuleaua economică pe care unul dintre beligeranți se pregătește să o tragă e posibil să lase „Bătrânul continent” fără sursă de hrană pentru câțiva  ani de acum încolo.

Concret, Federația Rusă are de gând să înfiinţeze o companie care să reunească toate societățile comerciale ce în prezent au ca obiect de activitate exportarea îngrăşămintelor agricole. Dacă se va întâmpla asta, noul colos din piață va putea influența după bunul plac preţurile pe pieţele globale.

Și-așa Rusia este cel mai mare exportator al lumii de îngrășăminte agricole, asta mai lipsea, să pună monopol!

Întrebare: cine a împins statele baltice să facă…

Ideea de a reuni toți jucătorii ruși de pe piața îngrășămintelor agricole într-un singur consorțiu (controlat de statul rus, evident) i-a aparținut lui Dmitri Mazepin, fondatorul producătorului Uralchem PJSC, unul dintre coloșii acestei piețe. Surse de la Moscova au relatat pentru Bloomberg că acest plan care urmărește să spulbere agricultura Europei i-a fost prezentată mai întâi ministrului Industriei, Denis Manturov, şi apoi premierului Mikhail Mishustin. O decizie încă nu a fost luată, dar asta numai fiindcă dosarul n-a ajuns încă la Kremlin, ceea ce, oricum, spun specialiștii, nu va mai dura mult.

Purtătorul de cuvânt al Executivului nu a răspuns solicitărilor presei occidentale de a comenta informaţia, în timp ce biroul de presă al gigantului Uralchem PJSC a transmis un scurt „no comment”.

Federația Rusă este cel mai mare producător mondial de îngrăşăminte, fiind responsabilă pentru aproximativ 20% din consumul anual la nivel global. Cu alte cuvinte, fără îngrășământul vândut de Rusia, mare parte din terenurile agricole ale planetei ar deveni pârloagă.

Tocmai fiindcă există această frică, SUA nu au inclus în sancţiunile impuse Moscovei după invadarea Ucrainei și firmele care exportă îngrășăminte. Oficial, Vestul a susținut că protejează securitatea alimentară globală, dar în realitate e vorba doar de menținerea „agrobusiness-urilor” marilor coloși, jucători ca Bill Gates și Carnegie, care controlează mare parte din piața agricolă (inclusiv aproape toată piața agricolă a Ucrainei, să nu uităm ale cui sunt grânele ce trebuie exportate!).

Ținând cont de toate astea, se impune următoarea întrebarea – cine a împins statele baltice să oprească manipularea și transportul îngrășămintelor agricole provenite din Rusia? Decizia Lituaniei, Letoniei și a Estoniei a contribuit la scăderea livrărilor, fapt resimțit din plin de piața agricolă, care deja pregătește campania de însămânțare din această toamnă.

Nu în ultimul rând, amenințările Americii au determinat multe firme maritime, bănci şi companii de asigurări internaţionale să părăsească Rusia, de teama impunerii unor sancțiuni.

Dat fiind noul context, pare evident de ce Moscova are în vedere acum să monopolizeze piața îngrășămintelor prin crearea unui conglomerat care să gestioneze sectorul exporturilor. O asemenea societate ar da Rusiei mai mult control şi i-ar permite să exercite o influenţă mai mare asupra preţurilor pe pieţele bursiere.

În prezent companiile rusești din domeniu își tranzacţionează produsele prin Elveţia şi alte câteva ţări terţe. Mai merită precizat și că Moscova are o alianță cu Belarusul privind comerţul cu potasiu, ceea ce îi permite să dicteze „muzica” – dacă plafonează producția, blochează 40% din piața globală!

Avertisment ONU și OCDE

ONU, prin FAO (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură), și OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) susțin că se așteaptă ca producția agro-alimentară mondială să se mențină pe un trend ascendent ponderat în următorul deceniu, dar în același timp cele două organisme lansează și un avertisment.

Este vorba despre un pericol ce vizează prețurile practicate de producători.

Astfel, potrivit celor două organizaţii, incertitudinile tot mai crescânde, apărute din cauza tensiunilor geopolitice, trebuie să reprezinte un semnal de alarmă de luat în seamă. „Preţurile la energie şi inputurile agricole vor reveni pe creştere, rezultatul fiind o creştere a costurilor de producţie, care va antrena o inflaţie a preţurilor la alimente şi o insecuritate alimentară sporită”.

În traducere, dacă Rusia majorează cu 10% preţurile la îngrăşăminte, vom avea o creștere cu 20% a preţurilor la alimente, susține ONU.

Pentru a atenua în mod eficace toate aceste riscuri, agricultura trebuie să sufere o serie de modificări la scară largă, în special în sectorul creşterii animalelor, mai insistă ONU. Iar ce înseamnă asta, nici nu îndrăznim a bănui!