Pensiile magistraților revin în atenția publică, după ce fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a lansat critici dure la adresa Guvernului Ilie Bolojan. Reforma propusă se află acum pe masa CCR și urmează să fie dezbătută pe 24 septembrie, în pachetul de legi dedicate reducerii deficitului bugetar.
Reforma pensiilor magistraților, contestată de fostul președinte CCR
Augustin Zegrean a subliniat, într-o intervenție la Digi24, că pensiile magistraților nu pot fi modificate oricum, amintind de deciziile anterioare ale Curții. Potrivit acestuia, în trecut au existat trei tentative de schimbare a legii, dar toate au fost respinse ca fiind neconstituționale.
„Constituția României prevede clar că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii de la publicarea lor în Monitorul Oficial. Inclusiv judecătorii Curții trebuie să respecte aceste hotărâri”, a precizat Zegrean.
Zegrean: „Se putea modifica, dar cu tact, nu așa cum a procedat Guvernul”
Întrebat dacă proiectul putea trece testul Curții, fostul judecător a spus că da, însă „doar cu tact”. El a arătat că statutul judecătorilor s-a schimbat de trei ori în ultimii cinci ani, ceea ce a creat instabilitate în sistem.
Criticile s-au îndreptat și spre lipsa de consultare cu magistrații: „Guvernul nici măcar nu a discutat cu cei vizați de lege. Într-un stat democratic, Parlamentul, Guvernul și Justiția sunt puteri egale și ar trebui să colaboreze. În Franța, o astfel de lege se dezbate ani întregi”, a adăugat Zegrean.
Pensiile magistraților și presiunea pusă pe CCR prin amenințarea premierului
Un alt punct tensionat îl reprezintă declarația premierului Ilie Bolojan, care a afirmat că este dispus să își dea demisia dacă legea nu trece de CCR. În opinia lui Zegrean, o asemenea afirmație „sună ca o amenințare la adresa Curții Constituționale”.
„Niciodată un Guvern nu a căzut în România din cauza unei decizii a CCR. Aici e vorba mai mult de o presiune indirectă asupra Curții”, a spus fostul judecător.
Premierul a încercat să tempereze situația, susținând că declarația sa nu este o amenințare, ci „o constatare de bun simț”. Bolojan a explicat că, dacă un guvern nu reușește să implementeze măsurile necesare într-o perioadă dificilă, nu se justifică menținerea în funcție.