Faptul că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu costuri economice uriașe pentru Rusia nu înseamnă că economia nu contează pentru el. Dimpotrivă, performanța economică – sau, mai degrabă, subperformanța economică – a jucat un rol cheie în decizia sa.
Întrucât nu a mai putut să livreze o creștere a veniturilor sau, cel puțin, să-i convingă pe ruși că economia merge mai bine decât ar putea altfel, a încercat să reia scenariul Crimeei din 2014. Acest lucru ar fi putut funcționa, dar a calculat greșit.
Agresiunea lui Putin a adus devastare materială și tragedie umană ucrainenilor. Dar războiul a distrus și economia Rusiei. În 2022, produsul intern brut al țării se va contracta cu cel puțin 11 procente – cea mai gravă recesiune de la începutul anilor 1990. De ce a început acest război?
În primul său deceniu de mandat, Putin a prezidat o perioadă de prosperitate economică rapidă, determinată de creșterea prețurilor petrolului și de reformele din anii 1990 și începutul anilor 2000. Această prosperitate i-a adus o popularitate reală.
Cu toate acestea, pe măsură ce centralizarea puterii a promovat corupția și a înăbușit concurența, modelul economic al lui Putin a pierdut avânt.
După redresarea din criza financiară globală, creșterea PIB-ului rusesc a încetinit aproape de zero. Pe măsură ce veniturile au încetat să mai crească, popularitatea lui Putin a scăzut și ea substanțial.
Putin a decis să abordeze o problemă economică cu o soluție non-economică. Anexarea Crimeei în 2014 i-a crescut popularitatea, probabil dincolo de așteptările sale.
Cu toate acestea, efectul Crimeea s-a estompat. Întrucât modelul de guvernare al lui Putin este incompatibil cu creșterea economică, economia Rusiei a continuat să stagneze. În ciuda promisiunilor repetate de reforme, investițiile nu au decolat, capitalul a continuat să fugă din țară, iar Rusia a rămas și mai mult în urma țărilor dezvoltate.
Modelul lui Putin i-a protejat pe împuterniciții săi în detrimentul rușilor obișnuiți. În 2019, PIB-ul rusesc a fost cu 6% peste nivelul de dinainte de invazia în Crimeea, dar veniturile reale ale gospodăriilor rusești au fost cu 7% sub nivelul maxim din 2013.
Rămânând fără opțiuni, Putin a revenit la rețeta lui din 2014 – în speranța că un scurt război victorios îi va crește din nou popularitatea, în ciuda lipsei de succes economic. De data aceasta, însă, a greșit grav. Și-a supraestimat puterea militară, a subapreciat curajul și voința ucrainenilor de a-și apăra țara și nu se aștepta la unitatea și hotărârea răspunsului occidental.
Consecințele agresiunii lui Putin sunt catastrofale pentru economia Rusiei și mortale pentru politica rusă.
Dictatorii sunt predispuși să facă astfel de greșeli. Vladimir Putin trebuia să devină prea încrezător – și să declanșeze un război care nu a fost nici scurt și nici, cel puțin până acum, victorios.