Săptămâna trecută, Yuko Kishida, soția prim-ministrului Japoniei, a făcut o rară deplasare solo la Casa Albă pentru a planta un cireș împreună cu Jill Biden, sărbătorind o prietenie între cele două țări care va dura „pentru totdeauna”.
Realitatea arată ceva diferit. Costurile „prieteniei” sunt o sursă de îngrijorare pentru industriașii japonezi, pe măsură ce tensiunile dintre SUA și China cresc.
La salonul auto de la Shanghai, care a avut loc tot săptămâna trecută, au existat preocupări mai presante pentru producătorii japonezi – cum să supraviețuiască pe cea mai mare piață de automobile din lume. Companii precum Toyota și Honda se confruntă cu alte riscuri mari dacă nu reușesc să țină pasul cu progresele rapide ale rivalilor chinezi în materie de vehicule electrice și de tehnologie autonomă.
Potrivit Financial Times, un număr tot mai mare de directori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la măsura în care Tokyo ar trebui să joace alături de Washington în ceea ce privește distanțarea față de China, chiar dacă amenințările la adresa securității naționale și economice par să lege mai strâns SUA și Japonia.
Japonia a anunțat recent mari restricții asupra exporturilor de echipamente de fabricare a semiconductorilor, îndeplinind partea sa dintr-un acord trilateral cu SUA și Olanda menit să limiteze capacitatea Chinei de a produce cipuri de înaltă calitate pentru uz militar.
Cu toate acestea, afaceriștii japonezi încep să pună la îndoială beneficiile economice oferite de SUA pentru a compensa riscurile uriașe generate de tensiunile comerciale cu China.
Joe Biden a lansat o inițiativă comercială cu 12 țări din Indo-Pacific în luna mai, ca parte a eforturilor de a contracara o China mai asertivă.
Însă Cadrul economic Indo-Pacific a fost deja foarte criticat, deoarece nu include niciun acces nou pe piața americană din partea țărilor asiatice.
De asemenea, nu există nicio perspectivă ca SUA să se alăture unui bloc comercial Asia-Pacific cu 11 membri, cunoscut sub numele de Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (în curând 12 națiuni, cu includerea Regatului Unit). Acest bloc este succesorul Parteneriatului Trans-Pacific, semnat în 2016, dar din care Donald Trump a retras SUA în anul următor.
Deși Tokyo a dezvăluit controale la exportul de echipamente de semiconductori care vor afecta un număr mai mare de companii japoneze decât se aștepta anterior, SUA au semnalat că vor încerca să obțină măsuri și mai dure și rămâne neclar dacă Japonia va continua să facă jocul americanilor.
Pentru unii directorii executivi japonezi, incertitudinea politică din SUA este un alt factor care îi determină să fie reticenți în a paria în totalitate pe alianța țării cu Washingtonul.
Într-un interviu acordat la începutul acestui an, Keiji Kojima, directorul general al Hitachi, a criticat conceptul american de „friend-shoring”, care presupune reorientarea producției către parteneri geopolitici apropiați: „Având în vedere diversele schimbări în echilibrul puterii geopolitice, de unde știți că prietenul nostru de astăzi va fi întotdeauna prietenul nostru?”