Premierul nu stă deloc pe roze. Chiar dacă ține steagul drept și își laudă Guvernul sau succesele personale, în spatele lui se vede cu totul altceva. Două greșeli fundamentale face. Să lauzi un guvern de strânsură, pe care doar cerbicia lui Iohannis de a-l repune în funcție după demitere l-a salvat de evacuarea la lada de gunoi politic, nu este o realizare. Ceea ce face echipa lui nu este văzut numai de un grup restrâns de cetățeni care, eventual, ar putea fi controlați. Vede o țară întreagă. Dincolo de aceasta, măsurile aberante, zise de bună guvernare, se răsfrâng asupra tuturor, indiferent de opțiunile politice pe care le-ar avea. Apoi, să te lauzi cu realizări imaginare, sfidând realitatea, nu mai ține de imagine. Ci doar de patologia megalomaniei.
O singură declarație, rostită doar cu câteva zile în urmă, este de ajuns pentru a i se înfige un ac în cap și a-l țintui în insectarul politic al anomaliilor. „În nici 7 luni am pus România pe calea normalității, am reparat ce a distrus timp de 30 ani PSD, am schimbat din temelii un sistem muribund, falimentar”.
Nu știe ce vorbește

Textul corect al afirmației lui ar fi că „în nici șapte luni a scos România de pe calea normalității, distrugând ce a făcut bun PSD în 30 de ani.” Exagerează fără jenă în declarații, făcând dovada unui servilism grețos. Trimiterea lui către sintagma „România normală” este cel mai clar semn de obediență față de Marele Cârmuitor. Este evident că se putea și fără aberația asta, dar Klaus Iohannis trebuia asigurat că i se va face preș, oricând, la picioare. A schimbat Ludovic Orban un sistem muribund și falimentar? Nu, n-a schimbat nimic și, dincolo de toate, nu poate demonstra că așa era sistemul pe care îl acuză. Mi-a fost dat să aud prostii și mai mari, dar ca asta nu. În trei ani, PSD nu a împrumutat cât a împrumutat PNL în șapte luni. În ultimul mandat al social-democraților, prețurile nu au crescut cu atâta viteză față de cât au crescut acum. În toți anii de guvernare PSD economia nu a avut de suferit atât de mult în raport cu ce se întâmplă în prezent. Nu iau apărarea PSD, nu a reușit să mă convingă pe cât ar fi trebuit pentru a-i acorda mai multă atenție. Dar ce se întâmplă acum, cu o economie blocată de ideile și deciziile inepte ale liberalilor, depășește orice închipuire. Și, în egală măsură, ca pe mulți alții, mă face să mă gândesc dacă Ludovic Orban are responsabilitatea cuvintelor.

Pânza de păianjen

De ce se lansează premierul în asemenea declarații fără suport? În primul rând pentru că a rămas calat pe o strategie care, cât de curând, se va dovedi neproductivă. Atacarea PSD, eterna temă de luptă a liberalilor și a antiromânului Iohannis, poate avea și efect de bumerang. Bine, bine, va spune electoratul PNL, PSD a făcut dezastru, dar de ce, sub guvernarea voastră o ducem și mai rău? Apoi, Ludovic Orban are de acoperit un adevăr care i-ar termina cariera. Oricât s-ar zbate, rămâne prins în pânza de păianjen care s-a țesut în jurul lui și în care se încurcă tot mai tare. Nu va crește pensiile și nici alocațiile nu le va dubla. Fie că a executat ce i s-a ordonat, fie că a fost rodul gândirii lui puține, rezultatul este același. Îl va costa mandatul. Nu este vorba de moțiunea de cenzură pe care Marcel Ciolacu i-o tot vântură sub nas, spre amuzamentul națiunii, căci a devenit de râs. Știe că o poate evita prelungind starea de alertă până li se acrește tuturor. Este vorba de alegerile locale, unde rezultatul este influențat, fără discuție, de deciziile pe care le va lua. Cu pensiile lăsate la nivelul la care se află în prezent, chiar propriul electorat îl va sancționa. La fel se va întâmpla și dacă nu dublează alocațiile pentru copii. Orban știe foarte bine că rezultatul alegerilor locale este hotărâtor în ceea ce privește alegerile parlamentare. Primarii sunt cei care înclină balanța succesului. Or, cum poate un primar să-și convingă comunitatea să voteze în favoarea liberalilor, când aceștia nu au mișcat un deget pentru copiii sau bătrânii ei? Chiar dacă va dubla alocațiile sau va crește pensiile, nu o va face în limitele prevăzute de lege. Va încerca doar o calmare a spiritelor, însă fără efect. Când e vorba de bani, românii se situează doar de partea celui care li-i dă. Iar Orban și echipa lui de pițifelnici caută să nu îi scoată, amăgind mulțimea cu alte vorbe.