(sursa foto. Facebook/Embassy of the Netherlands in Romania)Înainte ca premierul olandez Mark Rutte să ajungă în România, pentru o vizită pe care o va face miercuri, când urmează să meargă, alături de președintele Iohannis și de premierul Ciucă, la baza militară de la Cincu, ambasadorul Olandei la București a făcut o serie de precizări cu privire la dezideratul României de a intra în spațiul Schengen.
Regatul Țărilor de Jos (Olanda) este ultimul stat care nu și-a precizat clar poziția față de dorința României de a intra, în 2022, în spațiul european al liberei circulații a persoanelor, amintește Europa Liberă.
Fără un răspuns cu „da” sau „nu”
În tot acest context, sursa citată a vrut să afle de la ambasadorul Olandei la București, Roelof van Ees, care este poziția oficială a țării sale cu privire la aderarea la Schengen. Și anume dacă Olanda este de acord la momentul de față, respectiv în octombrie 2022, ca România să fie printre statele membre ale spațiului Schengen.
„Poziția olandeză cu privire la extinderea Schengen este simplă: atunci când cerințele sunt îndeplinite, aderarea este posibilă. Pentru a putea evalua acest lucru, avem nevoie de informații actualizate din partea Comisiei Europene cu privire la toate domeniile relevante pentru deciziile politice privind aderarea la Schengen”, a transmis ambasadorul olandez, conform sursei citate.
Diplomatul a precizat, totodată, că decizia Olandei va ține cont, pe lângă gradul de securizare a frontierelor, și de progresele Bucureștiului în domeniul Justiției și al statului de drept din România. „Când aceste informații sunt disponibile, trebuie să cântărim acele informații, și la nivel politic. Acest lucru necesită timp”, se menționează în răspunsul venit de la Ambasada Olandei, pentru sursa amintită.
În cursul după-amiezii de miercuri, președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă vor ajunge, alături de premierul Regatului Țărilor de Jos, Mark Rutte, să viziteze Centrul Național de Instruire Întrunită „GETICA” din Cincu, județul Brașov.
Speranța lui Ciolacu, înainte de vizita lui Rutte: „Urarea de bun-venit” în Schengen
Pe de altă parte, marți, 11 octombrie, președintele Camerei Deputaților și totodată liderul PSD, Marcel Ciolacu, amintea, în contextul apropiatei vizite a premierului Rutte în România, cu referire la Olanda, că e o „țară de a cărei poziție depinde în mare măsură succesul acestui obiectiv național”, și anume aderarea la spațiul Schengen.
„Știu că domnia sa va merge să vadă ce înseamnă în mod real că România este acum în prima linie de apărare a Europei. Odată cu ultima escaladare a violenței din partea Rusiei asupra civililor nevinovați din Ucraina, acum mai mult ca niciodată trebuie să strângem rândurile în Europa pentru a ne apăra cetățenii, suveranitatea și democrația însăși. Acum este timpul – de fapt, este un moment prea mult așteptat – ca UE să accepte pe deplin intrarea României în spațiul Schengen. Prim-ministrul Rutte poate face ca acest drum atât de lung al țării noastre către Schengen să se apropie de final printr-o susținere publică a aspirațiilor noastre. Am respectat toate detaliile tehnice. Suntem europeni loiali. Singurul lucru care stă în cale este voința politică.
Sper că prim-ministrul Olandei va arăta că este solidar cu românii și ne așteptăm ca vizita domniei sale să reprezinte pentru România urarea de bun-venit ca membru cu drepturi depline al spațiului Schengen”, a transmis Ciolacu, pe Facebook.
Ce spunea, recent, ministrul Bode: „În cel mai scurt timp”
Și ministrul de Interne, Lucian Bode, făcuse referire, recent, la acest subiect. „Aderarea la Schengen este un obiectiv de țară și nu este loc de interese sau ambiții personale”, susține șeful MAI.
„Aderarea la spațiul Schengen este un obiectiv foarte important pentru România. Nu există nicio justificare rațională și obiectivă pentru care această decizie să nu fie adoptată în cel mai scurt timp.
Ne dorim eliminarea oricăror fragmentări în interiorul spațiului de liberă circulație și ne așteptăm la o abordare principială și corectă din partea tuturor partenerilor noștri europeni.
Ultimul pas pentru aderarea efectivă la spațiul Schengen este adoptarea Deciziei privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen, sens în care este necesară unanimitate de voturi în Consiliul Uniunii Europene.
Am abordat acest subiect în cadrul întrevederii pe care am avut-o astăzi cu liderii coaliției de guvernare și cu europarlamentarii români, cărora le-am prezentat stadiul procesului de aderare a României la Schengen și următorii pași pe care trebuie să-i facem în perioada următoare pentru succesul demersurilor noastre”, a scris, între altele, ministrul Bode, luni, pe pagina sa de Facebook.
Deci nu se lasă, chiar vor portul Constanța. Nu se mulțumesc cu puțin, comenzile de vapoare, vor portul cu totul.
Nu-l mai vor.
Îl au.
De-acum începe țigăneala cu „da’ tu ce dai?”
Ne vom descurca oricum. Acum nu suntem în Schengen și nu este așa o problemă .
Tainul a fost prea mic, nu se mulțumesc doar cu niște ” bărcuțe „, vor neapărat ceva foarte consistent, se știe doar ce înseamnă acest lucru. PORTUL CONSTANTA, ca sa poată elimina orice posibilitate de concurenta pentru Rotterdam. De aici ni se trag o groaza de lucruri ” inexplicabile ” printre care si sabotarea continuă, de decenii, cu amenințări directe, fără ocolișuri. Este vorba despre autostrăzile care trebuie sa traverseze Carpații, si care ar pune in valoare portul. Se fac ceva tronsoane de autostrada, mai ales in Transilvania, ba si prin Muntenia, a intrat pe țeava si Moldova, proiect stimulat de americani pe motiv de război in Ucraina. Dar toate sunt segmente, nu se leagă intre ele, adică nu TREC CARPAȚII. Si daca nu trec Carpații au o importanta doar locala, nu una naționala si europeana. Daca nu ai trecerea Carpaților, degeaba ai autostrada soarelui, sau pana la Pitești sau Ploiești. Ajungi la locul strategic de gâtuire a traficului rutier, mai ales cel de mărfuri. Si daca te confrunți cu așa ceva Portul Constanta nu mai înseamnă nimic. Si ca lucrurile sa fie desăvârșite, se mai pun si barierele neincluderii in spațiul Shengen, ca obstacol in plus pentru valorificarea portului, si uite așa Olanda își promovează foarte agresiv si fără perdea interesele, pe când noi nu mai știm ce si cum sa ne prostituam, numai si numai sa le îndeplinim nazurile. Oare Orban al Ungariei cum ar fi procedat ?. L-ar fi primit pe primul ministru degeneraților, drogaților, sau ar fi pus o potera la granița si l-ar fi întors din drum ?.