Bătălia pentru intrarea în Schengen a ajuns, brusc, la nivelul lui ”acum ori niciodată”, solicitându-se o mobilizare a tuturor forțelor pentru acest obiectiv. Și totuși, nici mărunțișul acela de 40 milioane de euro și nici presiunile făcute de celelalte țări nu par să clintească opoziția Olandei, singurul stat din UE care se opune pe față aderării României la spațiul Schengen. Oamenii de afaceri români spun că Portul Constanța ar scurta drumul pe mare al mărfurilor din Asia cu 5.000 de km, față de cel ocolitor, care duce fix la Rotterdam.
Amenințările alea voalate ale lui Klaus Iohannis, cu euroscepticismul, nu vor reuși să impresioneze pe nimeni, mai ales că vin din partea unei țări ai căror conducători, rămași fără nicio urmă de coloană vertebrală, execută, fără să crâcnească, toate ordinele de la mai-marii UE.
Că România a fost, în ultimii 30 de ani, o cantitate neglijabilă pentru oricine, nu numai pentru europeni, nu este o noutate, însă este greu de înțeles cum de șefii statelor UE refuză să ia în considerare o rută prin portul Constanța, mai scurtă cu 5.000 de km față de Rotterdamul olandez. O rută care ar scădea cu mult prețurile importurilor asiatice, de care depinde întreaga Europă. ”Imaginați-vă că toate vapoarele, acelea gigant, pline de containere, care vin din India și din China, ajung la Canalul Suez, intră în Mediterană și, în loc să meargă puțin mai sus, să treacă prin Strâmtoarea Bosfor și să ajungă în Marea Neagră și în Constanța, ele se duc prin toată Marea Mediterană, trec prin Gibraltar și apoi ajung în Marea Mânecii, Marea Nordului și Marea Baltică. Deci fac un ocol de mai mult de 5.000 de km, care, la un mastodont cu containere, cu o viteză de 30-40 km pe oră, înseamnă enorm. Astfel, un transport face și câteva luni pe drum”, ne spune Dragoș Damian, directorul executiv al Terapia Cluj. Acesta arată că, dacă România ar fi fost în Schengen de 5 ani, de 10 ani, deja ar fi avut o logistică bună și o infrastructură perfectă, pentru că ar fi avut un efect de tăvălug. Astfel, țări precum Cehia și Polonia, care sunt în UE cu 3 ani înaintea noastră, au înregistrat boom-uri economice odată cu intrarea în Schengen și au acum niște hub-uri logistice gigantice. ”Fără să fim membre în spațiul Schengen nu vom avea aceeași tracțiune economică, pentru că avem aceste obstacole la toate punctele de trecere a frontierei”, susține directorul executiv al Terapia Cluj, Dragoș Damian.
Olanda nu va ceda
Uniunea Europeană este o singură țară și atunci profiturile făcute în portul Rotterdam s-ar redistribui mai echitabil, consideră Dragoș Damian. Sigur că, până la dezvoltarea infrastructurii, portul Constanța ar putea prelua cam 10% din traficul Rotterdamului, însă, odată pornit în direcția investițiilor, în câțiva ani portul olandez ar deveni istorie. De altfel, piedicile pe care le avem, nu numai din cauza incompetenței celor care s-au perindat la guvernare, ci și puse de UE, în modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere au avut întotdeauna legătură cu portul Constanța și cu pericolul ca România să devină o țară dezvoltată și puternică.
În ce privește speranțele exprimate ale președintelui Iohannis și ale liderilor din coaliție, ca Olanda să accepte intrarea României în Schengen, nu ar trebui să ne facem iluzii, când mizele sunt atât de importante. De altfel, premierul olandez Mark Rutte spunea în 2019 că România va intra în Schengen când va respecta toate regulile statului de drept și ale democrației. La 3 ani distanță, același Mark Rutte ne spune clar că de aderarea la Schengen poate fi vorba când toate condiţiile sunt îndeplinite. Fondul mesajului este același, doar forma diferă, de data aceasta fiind frumos împachetat.
Pe dinafară, dar cu capul sus
”Obligația României față de toți cetățenii este să facă pasul în spațiul Schengen cu demnitate. Nu este necesar să plecăm capul mai mult decât un salut politicos și diplomatic”, a afirmat Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Acesta a făcut un apel la organizațiile neguvernamentale, la cetățeni, la mediul de afaceri și la mass-media pentru a face presiuni pentru intrarea în Schengen. Sigur că soluția nu este în această direcție, dat fiind categoria de cetățeni de mâna a treia pe care o au românii în UE. Soluția este cea în stil victororbanian, iar cei care ne conduc știu și de ce.