Omul Tarifelor nu are superputeri

Seniorul Donald Trump, autoproclamatul „Tariff Man”, se vrea un erou cu superputeri, care reprezintă proiecția mondială a virilității americane.

Pentru Omul Tarifelor, taxele pe importuri transformă orice în aur. Îi obligă pe partenerii comerciali să se conformeze directivelor SUA, să închidă deficitele (bilaterale și generale) prin menținerea importurilor ieftine de dumping, să crească veniturile, să creeze locuri de muncă, să revitalizeze producția și, în general, să facă America mare din nou, toate într-o singură mișcare, notează Financial Times.

Marți, Trump a  anunțat că îl va reîncadra pe Peter Navarro, un alt pasionat de tarife, care a servit în prima sa administrație, într-un rol de conducere în domeniul comerțului la Casa Albă.

Chiar înainte de a prelua funcția, Trump a amenințat de două ori: împotriva Mexicului și Canadei dacă nu rezolvă problema imigrației și a comerțului cu fentanil, și împotriva țărilor BRICS pentru campania lor (aproape jalnică) de a înlocui dolarul american cu o altă monedă.

America nu mai este atât de importantă în comerțul global

Tarifele pot crea cu siguranță o imagine politică bună. Dar, în realitate, chiar lăsând la o parte faptul că astfel de măsuri afectează doar bunurile și nu serviciile, Trump va descoperi că  sunt o modalitate stângace și adesea ineficientă de a-și afirma puterea americană.

Pur și simplu, America nu mai este atât de importantă în comerțul global. Având un profil de producție diversificat, a fost întotdeauna o economie destul de autosuficientă, iar creșterea consumatorului asiatic i-a  redus cota de importuri de bunuri la doar 15,9% anul trecut, mai puțin decât Europa (luând în considerare UE și Regatul Unit împreună) și cu doar 3 puncte procentuale peste China.

Imaginea globalizării poate fi cea a navelor de containere încărcate cu electronice traversând Pacificul de la Shanghai la Los Angeles, însă, după cum spune  Simon Evenett, profesor la IMD Business School din Elveția și fondator al inițiativei de cercetare Global Trade Alert, ”comerțul de mărfuri între SUA și China reprezintă doar aproximativ 5% din totalul global”. În zilele noastre, comerțul implică adesea ”călătorii regionale pe distanțe mai scurte în cadrul sud-estului Asiei”.

Cu excepția câtorva economii foarte integrate cu SUA, cum ar fi Mexic și Canada, majoritatea celor care ar putea fi supuși constrângerii tarifare din partea lui Trump ar putea înlocui această piață finală fără catastrofă.

Chiar dacă piața americană ar fi complet închisă pentru un anumit partener comercial, până în 2030 mai mult de 100 dintre aceștia, inclusiv Australia, China, Brazilia, Arabia Saudită, India și Germania, și-ar fi recuperat exporturile pierdute în altă parte.

Sistemul comercial mondial a arătat flexibilitate și reziliență  după ce Trump a impus tarife asupra bunurilor chinezești în timpul primului său mandat. Cu toate că au existat lacune negociate de companii americane precum Apple, rețelele de producție și distribuție s-au dovedit a fi eficiente în a evita blocajele la exporturi.

Cu cât Trump încearcă mai mult să repatrieze producția, cu atât SUA vor deveni mai puțin fiabile ca piață de import și cu atât restul lumii va face comerț fără americani.