După ce s-a aflat că preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România, Octav Bjoza, a fost demis din funcția de subsecretar de stat, reacțiile publice nu au întârziat să apară.
În primul rând, e de precizat faptul că dintr-un comunicat transmis de la Guvern reies argumentele premierului Cîțu pentru această decizie. ”O societate democratică şi civilizată, cum este România, rămâne ferm angajată în condamnarea Holocaustului şi a oricărei forme de stigmatizare etnică, socială sau religioasă. Este angajamentul fără echivoc al statului român, iar în calitate de prim-ministru, îl voi apăra cu toată convingerea.
A pune în discuţie dimensiunile Holocaustului şi a încerca să pui pe umerii comunităţii evreieşti aducerea comunismului în România este nu doar o încercare de a mistifica istoria, ci şi un gest periculos pentru valorile democratice”, a transmis, marți, premierul, citat în comunicat.
Cîțu: O asemenea atitudine a unui demnitar al statului român este extrem de periculoasă
Explicațiile cu privire la această măsură nu se opresc aici. ”Mai mult, încercarea de a justifica şi de a aduce argumente pentru ca urmaşii criminalilor de război, naziştilor sau fasciştilor, să beneficieze de drepturi din partea statului român (prevăzute de Legea nr.232/2020) este un afront şi o mare nedreptate faţă de toţi cei care au suferit din cauza ororilor comunismului şi Holocaustului.
O asemenea atitudine a unui demnitar al statului român este extrem de periculoasă pentru valorile democratice câştigate şi apărate cu multe sacrificii în ultimii zeci de ani. Este o abordare incompatibilă cu statutul de membru al echipei noastre guvernamentale şi de înalt responsabil al Guvernului României.
Din aceste motive, am decis demiterea subsecretarului de stat Octav Bjoza, preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România”, se mai precizează în mesajul transmis de Biroul de presă al Guvernului.
Florin Roman: Iertare, domnule Bjoza!
Deputatul PNL Florin Roman a luat rapid atitudine după ce s-a aflat public despre această decizie. Și a venit cu explicații, dar și cu scuze adresate fostului deținut politic aflat în fruntea AFDPR.
”Octavian Bjoza nu este doar numele președintelui foștilor deținuți politici, ci unul dintre ultimii eroi în viață ai neamului românesc. Un adevărat “Memorial al durerii” în carne și oase. Un om căruia regimul comunist nu i-a îndoit nici coloana vertebrală, nici convingerile❗️
Schimbarea domniei sale este o eroare. Văd că mulți arată cu degetul spre Florin Cîţu. Cei care au luat această decizie sunt, ca de obicei, în spatele cortinei. Ei iau decizii politice și le înmânează, în plic, premierului”, susține Florin Roman, pe pagina sa de Facebook.
Liberalul speră să se revină asupra schimbării acestuia din cadrul echipei guvernamentale. ”Știu din câteva discuții cu domnul Bjoza că nu era tocmai confortabil cu acest post, mai ales după ce partea de revoluționari a rămas fără șef. Dar nu-și putea abandona puținii colegi, care mai trăiesc, de suferința din temnițele comuniste! Parca suntem blestemați să nu ne prețuim adevăratele valori morale, decât după ce nu le mai avem.
În cazul domnului Bjoza mai e încă timp pentru cei care au negociat “sinecura” unui erou să revină asupra deciziei. Iertare, domnule Bjoza❗️”, mai transmite parlamentarul liberal.
Comunicatul de la care a plecat totul
Decizia lui Cîțu vine după ce zilele trecute, mai exact pe 12 martie, AFDPR a transmis un comunicat semnat de către Bjoza, în calitate de președinte al Asociației și subsecretar de stat, referitor la Legea nr. 232/2020, care aduce unele reparații materiale copiilor foștilor deținuți politici, deportați, prizonieri.
”Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România – AFDPR este revoltată de faptul că a ajuns motiv de dispute între parlamentari. Mărul discordiei îl constituie Legea nr. 232/2020, care aduce unele reparații materiale copiilor foștilor deținuți politici, deportați, prizonieri etc., dar subliniem că toți copiii noștri, indiferent când s-au născut și indiferent de faptele părinților, au fost solidari cu suferințele întregii familii, iar timp de 31 de ani nu li s-a asigurat nicio reparație morală și materială.
Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România, intrată în istoria recentă sub denumirea prescurtată de AFDPR, nu este afiliată și nu se va alinia politic niciunui partid”, se transmitea în acel comunicat.
”AFDPR nu contestă existența Holocaustului în România „ciuntită”! ”
”AFDPR nu contestă existența Holocaustului în România „ciuntită”! Singurul lucru care poate fi discutat constă în dimensiunile Holocaustului, cu precizarea că o astfel de dezbatere nu ar scuza cu nimic ororile săvârșite asupra etniei evreilor – și nu numai.
Odată subliniate aceste chestiuni, noi, toți beneficiarii Decretului-Lege nr. 118/1990, suntem nu doar uimiți, ci chiar revoltați de faptul că am ajuns motiv de dispute între parlamentari. Desigur, motivele sunt concrete!
Mărul discordiei îl constituie Legea nr. 232/2020, care aduce unele reparații materiale copiilor foștilor deținuți politici, deportați, prizonieri etc.
Copiii noștri au fost solidari cu suferințele întregii familii, indiferent când s-au născut sau dacă erau majori în momentul începerii persecuției politice față de părinții lor, statul român nefiind capabil ca, în cei 31 de ani care au trecut de la evenimentele din decembrie 1989, să le ofere nici cea mai mică reparație!
Cu o zi înainte de a fi supusă votului în plenul Parlamentului, la Comisia pentru muncă, trei deputați (Vexler Silviu, Ganț Ovidiu și Adnagi Slavoliub) au cerut membrilor acestei comisii introducerea a încă două articole, „13” – „Prevederile prezentei legi nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiuni contra umanității sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfășurat o activitate fascistă sau legionară în cadrul unei organizații sau mișcări de acest fel, PRECUM ȘI COPIILOR ACESTORA” și „14” în care se spune: „Agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a Municipiului București, ÎN BAZA SESIZĂRILOR primite sau din proprie inițiativă, vor verifica legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor acestei legi (…)”.”, se mai menționa în acel comunicat.