Până când Rusia nu se va retrage din Ucraina și nu va abandona strategia unui război total cu Occidentul, nu va exista pace în Europa. Singurul lucru pe care Vladimir Putin îl înțelege cu adevărat este forța brută. Și slăbiciunea politicienilor europeni.
Rusia are nevoie de o înfrângere sau de un impas major pentru a accepta să vină la masa negocierilor. Nu are de ce să o facă în prezent – și asta e o amenințare pentru Europa.
În discursul său de joi despre starea națiunii, Putin a declarat că sprijinul occidental pentru Ucraina riscă să declanșeze un război global, în cea mai explicită amenințare de a folosi arme nucleare de când a ordonat invazia Ucrainei.
Liderii europeni s-au împiedicat de ei înșiși când au proclamat că nu există planuri de a trimite trupe în Ucraina, în pofida afirmaților președintelui francez Emmanuel Macron, confirmând previziunile lui Putin că Occidentul doar plimbă vorbe și nu este pregătit să riște o ciocnire directă cu Rusia.
Dacă oficialii NATO trebuie să învețe vreo lecție din conflictul din Ucraina, aceasta este că alianța rămâne lamentabil de prost pregătită pentru a face față amenințării ruse.
UE a recunoscut deja că nu își va putea îndeplini angajamentul de a furniza Ucrainei un milion de obuze de artilerie până în martie. În schimb, Rusia, unde cheltuielile pentru apărare au ajuns acum la 7,5% din PIB, s-a bucurat de o creștere majoră a producției de armament în ultimii doi ani.
În acest ritm, și având în vedere recentele progrese ale forțelor rusești pe câmpul de luptă, războiul s-ar putea încheia în favoarea lui Putin.
De ce națiunile europene bogate și avansate din punct de vedere tehnologic nu își pot uni forțele pentru a dobândi suficientă putere militară? Pentru că le este frică de Rusia, nu au voință politică și se ascund sub umbrela americană – deși un Trump reales ar putea să o închidă.
„Nu vrem ca războiul Rusiei împotriva Ucrainei să devină un război între Rusia şi NATO”, a insistat cancelarul german Olaf Scholz. Într-adevăr, frica e mare.
Europa tot pune pe hârtie planuri de autonomie strategică, dar nu se văd nicăieri rezultate concrete. Și-a ignorat ani de zile securitatea, producția și tehnologia de armament. Pur și simplu, nu se poate apăra de un atac masiv al Rusiei, în contextul în care Putin caută de mult un război existențial cu Occidentul.
Nici nu e de mirare că există o perspectivă pesimistă: cele mai recente sondaje arată că majoritatea europenilor cred că Ucraina va pierde războiul. Ca un semn de resemnare, liderii din țările europene cele mai expuse la flancul Rusiei se pregătesc pentru scenarii care ar fi fost considerate imposibile în urmă cu doar doi ani.
În ianuarie, un înalt oficial suedez din domeniul apărării le-a spus concetățenilor săi să se „pregătească mental” pentru război, iar miniștrii apărării din Danemarca și Estonia au avertizat la începutul acestei luni că este posibil ca Rusia să înceapă să testeze angajamentul articolului 5 al NATO privind securitatea colectivă în următorii cinci ani – adică să atace cea mai puternică alianță militară din lume.
Previziunile realiste sunt sumbre: UE și Occidentul nu numai că vor pierde Ucraina, dar se vor confrunta într-un viitor apropiat cu o Rusie pe care nu pot să o îngenuncheze. Despre ce pace putem vorbi?