La optsprezece luni de la invazia Ucrainei, Rusia prezintă multe dintre simptomele clasice ale unei economii de război, cum ar fi inflația, lipsa forței de muncă, creșterea cheltuielilor publice și finanțarea deficitului. Par vești bune pentru Kiev și Occident.
Cu toate acestea, factorii de decizie politică de la Kremlin au încă la dispoziție măsuri pentru a susține mașinăria de război a lui Vladimir Putin, în pofida sancțiunilor impuse de SUA și UE.
Ar fi posibilă, de exemplu, creșterea retragerilor din Fondul național de bunăstare al Rusiei, un fel de rezervă pentru zile negre de active lichide, inclusiv aur și yuani chinezești. Autoritățile ar putea, de asemenea, să extindă emisiunile de obligațiuni interne.
Alte opțiuni, care ar putea aborda problemele legate de fuga de capital și de scăderea rublei, includ impunerea unor controale de capital și obligația exportatorilor de a converti veniturile din valută în moneda rusă. Nu în ultimul rând, guvernul ar putea crește impozitele sau ar putea reduce cheltuielile de stat nemilitare, sau ar putea face ambele.
În termeni economici, însă, Kremlinul dorește să minimizeze sau să evite măsurile care riscă să comprime nivelul de trai și să înstrăineze publicul înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor. Deși acesta va fi mai degrabă un ritual politic strict organizat decât o competiție autentică, autoritățile doresc totuși să obțină o victorie covârșitoare pentru Putin.
Și timpul este factorul extrem de important: economia rusă trebuie să reziste până când valurile de opinie politică se vor schimba în țările occidentale, în special în SUA. Alegerile americane de anul viitor sunt la mai puțin de 15 luni distanță, iar Moscova speră cu siguranță că acestea vor aduce un președinte și un Congres mai puțin entuziasmați să plătească pentru războiul Ucrainei.
Chiar și cu sprijinul militar și dolarii americanilor, produsul intern brut al Ucrainei a scăzut cu 10,5% în primul trimestru al acestui an față de aceeași perioadă din 2022. Milioane de refugiați au părăsit Ucraina. O mare parte din sudul și estul țării se află sub ocupație rusă. Moscova a perturbat foarte mult exportul de produse industriale și agricole ucrainene, iar distrugerea orașelor și a infrastructurii a provocat pagube de sute de miliarde de dolari. Oricare ar fi dificultățile cu care se confruntă economia Rusiei, acestea nu se compară ca amploare cu cele din Ucraina.
Ce nu pricepe Occidentul este că Rusia, obișnuită cu războaiele, nu simte o durere mai mare ca în trecut. Hiperinflația din primul Război Mondial a fost unul dintre factorii care au stat la baza tulburărilor interne și au declanșat prăbușirea țarismului în revoluția din februarie 1917. În cel de-al doilea Război Mondial, invazia Germaniei a provocat Uniunii Sovietice pierderi economice, dar și umane uluitoare, făcând din conflict o luptă existențială pentru izbândă.
Pentru ucraineni, războiul actual este, de asemenea, o luptă pentru un stat independent și națiune cu identitatea sa separată, non-rusă. Dar pentru ruși nu este nici pe departe o chestiune de supraviețuire națională.