Membrii cheie ai elitei politicii externe occidentale pretind că știu care sunt intențiile lui Vladimir Putin. Oficialii proeminenți susțin că Ucraina este doar prima sa țintă.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat: „Putin nu se va opri la Ucraina”. Președintele Joe Biden a emis același avertisment în decembrie 2023, la fel ca și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Un cor tot mai numeros pare să creadă că un război mai amplu este inevitabil dacă Rusia nu este înfrântă în mod decisiv.
Adevărul simplu este că niciunul dintre acești oameni nu știe ce va face Putin dacă războiul din Ucraina se va încheia cu Rusia controlând o parte din teritoriul ucrainean de dinainte de 2022.
Scenarii și avertismente înfricoșătoare
Este posibil ca Putin să aibă într-adevăr ambiții vaste și să încerce să urmeze un succes în Ucraina cu un nou atac în altă parte, relatează Foreign Policy. Dar este, de asemenea, foarte posibil ca ambițiile sale să nu se extindă dincolo de ceea ce Rusia a câștigat – cu costuri enorme – și că nu are nevoie de a paria pentru mai mult.
Putin a declarat recent că Rusia nu va ataca NATO, de exemplu, deși a subliniat că avioanele F-16 furnizate Ucrainei vor fi ținte legitime odată ce vor fi desfășurate acolo.
Bineînțeles, experții occidentali care lansează avertismente înfricoșătoare cu privire la acțiunile viitoare ale președintelui rus încearcă să convingă publicul (și Congresul SUA) să acorde mai mult ajutor pentru Ucraina și mai mulți bani pentru apărarea europeană.
Nimic rău în a consolida siguranța Europei, dar deranjează tendința de a trata aceste previziuni sumbre ca și cum ar fi adevăruri consacrate și de a prezenta pe oricine le pune la îndoială ca fiind naiv, o marionetă pro-rusă, sau ambele.
Mersul pe ghicite
Credința că Putin are ambiții nelimitate se bazează pe afirmația liberală familiară că toți autocrații sunt în mod înnăscut agresivi și greu de descurajat. Însă influența Rusiei pe scena internațională s-a diminuat odată cu prăbușirea colosului sovietic.
Faptul că Putin este un dictator nu spune aproape nimic despre faptul că vrea să cucerească o parte din vecinii Rusiei. Și nu este nevoie să fii un dictator pentru a lansa un război neprovocat și extrem de distructiv; câteva democrații occidentale au făcut acest lucru în mai multe rânduri. Nimeni nu poate afirma că Rusia va fi în stare să lanseze noi războaie de agresiune atunci când războiul din Ucraina se va încheia în sfârșit.
Dacă principalul motiv pentru care Putin a decis să invadeze a fost acela de a împiedica Ucraina să se mute pe orbita Occidentului și să adere într-o zi la NATO, atunci ar putea fi mulțumit dacă această posibilitate este exclusă într-un acord de pace ulterior.
Adesea, statele intră în război mai degrabă din frică decât din lăcomie, iar dacă temerile de securitate ale Rusiei se diminuează, se presupune că și motivația sa de a ataca alte țări din Europa ar scădea. Desigur, membrii NATO nu ar trebui să ia această posibilitate ca pe un dat, dar este la fel de plauzibilă ca și ipoteza că scopurile lui Putin nu au limite.
Indiferent ce se crede despre afirmațiile alambicate ale lui Putin despre „unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, el nu vede Finlanda, Suedia sau Polonia sau oricine altcineva în același mod.
Statutul minorităților vorbitoare de limbă rusă din statele baltice ar putea oferi un pretext pentru o ingerință ulterioară a Rusiei, dar ar risca Putin o confruntare directă cu NATO asupra unor țări în care majoritatea populației nu este rusă?
Elitele occidentale au prezis în mod greșit că ofensiva Ucrainei în vara anului trecut va avea succes. Și nu au explicat de ce s-au înșelat, pentru că au mers pe ghicite.
Acum, aceleași voci influente persistă în greșeală: lansează narațiuni despre Putin pe baza unor presupuneri nerealiste. De fapt, Occidentul habar n-are ce va face Rusia în continuare.