AcasăPoliticaOccidentul caută 500 de miliarde de euro.Poate fi obligată Rusia să plătească...

Occidentul caută 500 de miliarde de euro.Poate fi obligată Rusia să plătească pentru Ucraina?

În timp ce preocuparea imediată a SUA și UE este acoperirea nevoilor de finanțare pe termen scurt ale Ucrainei, oficialii sunt, de asemenea, din ce în ce mai îngrijorați de o factură de reconstrucție care se îndreaptă spre peste jumătate de trilion de euro.

Unii sunt acum tentați să folosească cele aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare rusești înghețate când UE, SUA și aliații lor au impus sancțiuni asupra băncii centrale a țării.

Dar confiscarea activelor guvernelor străine ar fi plină de riscuri și discutabilă din punct de vedere juridic,subliniază Financial Times. După cum a afirmat secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, utilizarea rezervelor Moscovei pentru a finanța reconstrucția Ucrainei nu este un lucru care să fie luat în considerare „cu ușurință”.

Trecerea Rubiconului

Decizia de a îngheța activele Rusiei a stârnit deja îngrijorare în statele cu relații tensionate cu SUA și Europa.

“O confiscare totală a averii Moscovei ar fi privită ca o trecere a Rubiconului politic. Ar fi, în esență, o acțiune care ar elimina sistemul de economie politică internațională pe care l-am creat de-a lungul ultimelor decenii”, a declarat Simon Hinrichsen, cercetător la London School of Economics.

“O măsură inutilă și nechibzuită”

Într-o postare pe blog publicată luni de think-tank-ul Bruegel, Nicolas Veron și Joshua Kirschenbaum au susținut că, deși ideea de a confisca activele este „seducătoare”, rămâne „inutilă și nechibzuită”.

„A apăra în mod credibil o ordine bazată pe reguli valorează mai mult decât miliardele care ar fi câștigate prin însușirea banilor Rusiei”, au spus ei. „Țările își plasează rezervele în alte țări, având încredere că nu vor fi expropriate în situații de război”.

Ce spune Dreptul international

Dreptul internațional recunoaște că bunurile criminalilor de război condamnați pot fi confiscate pentru despăgubiri acordate victimelor acestora.

În 2017, Hissene Habre, fostul președinte al Ciadului, a fost obligat de un tribunal special pentru crime de război să plătească 145 de milioane de dolari. Cu toate acestea, Habre a murit anul trecut fără ca victimele sale să primească bani.

Un succes mai mare a fost înregistrat în cazul Irakului, unde guvernul țării a plătit 52 de miliarde de dolari victimelor invaziei Kuweitului de către Saddam Hussein. Ultima plată, finanțată din vânzările de petrol și susținută de ONU, a fost efectuată la începutul acestui an.

În cazul Ucrainei, amploarea înghețării activelor care vizează deja Rusia par să reprezinte un avantaj clar. Dar activele rămân proprietatea Moscovei în conformitate cu legislația americană. Lee Buchheit, un avocat veteran în domeniul finanțelor internaționale, a declarat că președintele Joe Biden va avea probabil nevoie de o lege a Congresului pentru a schimba acest lucru.

Confiscarea averilor oligarhilor nu acoperă golul

UE a înființat un așa-numit grup operativ „freeze-and-seize”, care analizează dacă ar trebui să adopte o abordare similară cu cea din SUA – la fel ca și oficialii din cadrul Direcției de justiție a Comisiei Europene.

Un obstacol: confiscarea activelor oligarhilor este supusă unor limite legale stricte în statele membre și, în multe cazuri (deși nu în toate), aceasta poate avea loc numai în urma unei condamnări penale a proprietarului bunurilor respective.

Pentru a depăși această problemă, Comisia lucrează la măsuri care să clarifice faptul că eludarea sancțiunilor – de exemplu, prin mutarea activelor într-o altă jurisdicție – constituie în sine o infracțiune penală, facilitând confiscarea lor de către autorități.

Dar, în comparație cu bogăția imensă a băncii centrale ruse, activele oligarhilor sunt relativ mici și ar lăsa aliații cu un gol imens de acoperit în factura de reconstrucție.

author avatar
Radu Jacotă Redactor