O zonă europeană de conflict, între pace și luptă

În timp ce atenția Europei este concentrată pe războiul dintre Rusia și Ucraina, pacea și stabilitatea sunt departe de a fi garantate în una dintre cele mai volatile zone de conflict din regiune.

Relațiile dintre Serbia și Kosovo, care au fost tensionate de la conflictul brutal dintre cele două țări în anii 1990, rămân delicate la un an de la un acord provizoriu privind o nouă cale de normalizare.

„Stabilitatea este fragilă. Nu putem lua pacea și stabilitatea ca fiind de la sine înțelese”, declara pentru CNBC Miroslav Lajcak, reprezentantul special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina și Balcanii de Vest.

În februarie 2023, Serbia și Kosovo au convenit asupra unei căi de normalizare, marcând un pas important pentru adversarii de lungă durată, ale căror fricțiuni de zeci de ani se axează pe dispute teritoriale și diviziuni etnice.

Însă acest progres a fost ulterior afectat de o recrudescență a violențelor în nordul Kosovo, inclusiv de un schimb de focuri mortal între un grup puternic înarmat de etnici sârbi și polițiștii kosovari în satul Banjska.

Nordul Kosovo este majoritar de etnie sârbă și, prin urmare, Belgradul îl revendică ca fiind provincia sa sudică. Între timp, întregul Kosovo este format în proporție de aproximativ 93% din etnici albanezi, iar Pristina și-a declarat independența în 2008.

Anii de conflict dintre cele două părți au lăsat Europa foarte divizată în ceea ce privește calea de urmat, mai mulți membri ai UE – Spania, Slovacia, Cipru, România și Grecia – și alți vecini din afara UE contestând revendicarea independenței Kosovo.

Atât UE, cât și SUA sunt puternic investite în normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo, chiar dacă se confruntă cu alte conflicte internaționale în evoluție rapidă între Israel și Hamas și Rusia și Ucraina.

Dar timpul trece. Având în vedere alegerile care vor avea loc în această vară în Parlamentul European și îân noiembrie în SUA, progresul în ceea ce privește discuțiile de normalizare va fi esențial înainte ca această chestiune să fie scoasă de pe agende.

Este mai probabil ca rezistența să vină mai degrabă din partea liderilor Serbiei și Kosovo, președintele Aleksandar Vucic și prim-ministrul Albin Kurti, care trebuie să liniștească bazele naționaliste de acasă.

Miza este mare pentru ambele părți, având în vedere aspirațiile de aderare la UE. Serbia se află în prezent în mijlocul negocierilor, după ce a primit statutul de candidat în 2012, în timp ce Kosovo are statutul de potențial candidat, deși ambele vor avea nevoie de reforme majore pentru a fi admise în bloc.