O nouă zi, un alt război

S-a mai scurs o zi și omenirea nu a pierdut timpul în graba-i neostoită spre autodistrugere. O nouă zi, un alt război e pe punctul de a începe. Întrebarea pe care și-o pun mulți este dacă nu cumva tocmai am asistat, văzând loviturile Hamas asupra Israelului, la pretextul pentru izbucnirea celui de-Al Treilea Război Mondial. Taberele încep deja să se formeze și pare numai o chestiune de timp până când focul va cuprinde tot Orientul Mijlociu.

Palestinienii vor ca operațiunea „Furtuna Al-Aqsa” să ridice la luptă împotriva evreilor toată lumea musulmană, cu Iranul în frunte. Israelienii au de partea lor, însă, cea mai teribilă armată – cea a SUA -, care nu numai o dată a promis că, la nevoie, va apăra poporul iudeu în cazul unui atac. În fine, Rusia transmite că recunoașterea statului Palestina ar pune capăt loviturilor teroriste, restabilind ordinea și aducând pacea în regine, iar China pare că încă își calculează mutările.

Israelul vrea tot

„Aceasta este ziua celei mai mari bătălii, care va pune capăt ultimei ocupații și ultimului regim de apartheid de pe Pământ”. Pentru europenii care dimineața își savurează cafeaua în tihnă, înainte de a începe lucrul, vorbele lui Mohammed Deif (unul dintre comandanții Hamas) sună a Netflix, însă palestinienii care trăiesc în enclava Fâșia Gaza fix așa se simt – ca într-un lagăr. Viața acolo nu poate fi descrisă prin cuvinte „soft”, mai pe placul „ghiozdănarilor” cu gleznuțe dezvelite.

La rândul lor, israelienii vor tot și mai ales Ierusalimul, care acum este rupt în două, controlat în partea de vest de palestinieni.

Loviturile Hamas, care au surprins pe toată lumea, îi dau apă la moară lui Benjamin Netanyahu, permițându-i să lanseze un asalt terestru asupra Fâșiei Gaza. Obiectivul: îndepărtarea arabilor de pe acest teritoriu, în conformitate cu Legea fundamentală israelită, ratificată de Curtea Supremă în 2021, și care legalizează preluarea teritoriului palestinian ca fiind un drept evreiesc natural.

„Statul Israel este statul național al poporului evreu”, precizează Constituția adoptată de Knesset, „în care își realizează dreptul natural, cultural, religios și istoric la autodeterminare. Exercitarea dreptului la autodeterminare națională în statul Israel este unică pentru poporul evreu (…) Statul consideră dezvoltarea colonizării evreiești ca o valoare națională și va acționa pentru a încuraja și promova înființarea și consolidarea acesteia”.

Netanyahu nu glumește, dovadă și mesajul clar, fără echivoc, transmis de purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF) – „Vine sfârșitul enclavei Gaza”.

Occidentul e cu „Bibi”, Kadîrov vrea și el în horă

Spuneam că taberele încep să se formeze și deja le vedem.

Într-un gest care era anticipat, SUA, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia au remis un comunicat comun de presă prin care promit că vor sprijini necondiționat „eforturile Israelului de a se apăra”. Totodată, cele cinci puteri din cadrul NATO vor condamna „fără ambiguitate Hamas şi actele sale teroriste revoltătoare”.

„Recunoaştem cu toţii aspiraţiile legitime ale poporului palestinian şi credem că israelienii şi palestinienii au dreptul la dreptate şi libertate în mod egal. Dar, să nu ne amăgim: Hamas nu reprezintă aceste aspiraţii şi nu oferă nimic poporului palestinian în afară de şi mai multă teroare şi vărsare de sânge!”, notează liderii acestor puteri.

Comunicatul se încheie – cum altfel?! – cu un avertisment lansat Iranului: „Solicităm altor grupuri extremiste sau oricărui stat care ar putea încerca să profite de situaţie, în special Iranul, să nu încerce să exploateze această situaţie în alte scopuri şi nici să extindă conflictul dincolo de Fâșia Gaza”.

La Moscova, tăcere. La Washington, grătare

În 2018, deasupra Siriei, rachetele Israelului au doborât un avion Ilyushin-20, cu 15 militari la bord. Niciun supraviețuitor. Moscova a reacționat anunțând că își rezervă dreptul de a lua măsuri în consecință, dar intervenția promptă a lui Benjamin Netanyahu – un telefon dat direct lui Vladimir Putin – a detensionat situația și, mai mult de atât, a deschis calea către noi oportunități de afaceri între Israel și Federația Rusă.

Iată de ce Kremlinul a păstrat tăcerea după aceste ultime evenimente, anunțând că, dacă are ceva de transmis, o va face doar prin intermediul purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Maria Zaharova.

Pe de altă parte, cum spuneam, rușii testează terenul și, folosind intermediari, își exprimă opțiunea – sprijin pentru Palestina.

Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei, spune că vrea să conducă o misiune de menținere a păcii în Palestina. Într-un mesaj video postat postat pe Telegram, Kadîrov îndeamnă comunitatea internațională să sprijine cauza poporului palestinian:

„Susținem pe deplin acțiunile Palestinei. Israelul le-a luat pământul palestinienilor și acum îi ține izolați. Ei nu au libertate de exprimare. Mă opun războiului și fac apel la toată lumea să pună capăt acestui război, pentru a preveni răspândirea lui în întreaga lume. Acest război nu se va termina atât de ușor. Îi îndemn, încă o dată, pe toți musulmanii să susțină adevărul și să pună capăt acestui război. Sau să ne trimită acolo într-o misiune de menținere a păcii. Îi vom opri pe cei care continuă să lupte”.

Ce fac americanii în tot acest timp? Grătare, la propriu! Președintele Joe Biden a dat o masă, cum se spune, pentru staff-ul de la Casa Albă, iar muzica bună și băutura fină au însoțit meniul. „Da, a fost un grătar”, a confirmat un purtător de cuvânt al Administrației Biden. N-ar fi asta o problemă, doar că democrații au ales cel mai prost moment – în weekend, fix când Hamas bombarda Israelul și cel puțin nouă cetățeni americani erau căsăpiți de palestinieni.

Cine pe cine a înghesuit

Ca parte a sprijinului oferit Israelului, Statele Unite au trimis în zonă portavionul USS Gerald Ford și cele cinci escorte de crucișătoare și distrugătoare ale sale. În același timp, sunt informații că gruparea Hezbollah (Liban) a fost avertizată să nu intervină. Americanii, chiar dacă nu vor debarca trupe în Israel, pot încerca să blocheze toată coasta arabă (Egipt, Liban, Iran, poate chiar Siria) să trimită convoaie de ajutor militar pentru poporul palestinian.

În același timp, se zvonește că Siria adună trupe la granița cu Israelul, dar atâta timp cât soldații lui Netanyahu nu au pus piciorul (încă) în Gaza, deschiderea unui front nordic nu este necesară. Însă, odată ce Fâșia va fi invadată, Hezbollah și Siria ar putea decide să profite de „blocarea” trupelor israeliene în sud (sunt de așteptat adevărate lupte de gherilă în cartierele supraaglomerate din Gaza) pentru a declanșa o ofensivă în nord.

Să nu uităm și că rușii au staționată, în două porturi din Siria, flota lor la Mediterană, capabilă să sprijine (indirect, ca NATO în Ucraina) armata lui Bashar al-Assad.

Situația este foarte complicată. Dacă Israelul reușește să elimine rezistența palestiniană, întreaga regiune va suferi schimbări cu adevărat seismice. Lumea islamică va asista la neutralizarea poporului palestinian și posibila anexare a Cisiordaniei, cu toate consecințele ce derivă. În plus, nu va mai fi niciun impediment în calea iudaizării moscheii al-Aqsa, al treilea loc sfânt al Islamului.

Toate aceste variabile au forța să modifice fundamental echilibrul de putere în Orientul Mijlociu. Dacă acesta conflict va rămâne unul regional sau se va extinde, depinde în întregime de disponibilitatea Israelului de a face concesii fără precedent. Pericolul este ca un război de rasă să cuprindă întreaga planetă.