Nu doar economia poate ateriza forțat, ci și geopolitica

O aterizare dură geopolitică ar implica conflicte și crize multiple, conectate și în expansiune, care ar putea copleși sistemul internațional condus de SUA. Rezultatele ar schimba echilibrul de putere și ar zdruncina piețele globale.

 Ceea ce se întâmplă în geopolitică este important pentru piețele globale și pentru modul în care trăim. Provocările geopolitice actuale nu sunt trecătoare, ci sunt aici pentru a rămâne, avertizează analiștii de la Foreign Policy. Ele necesită intervenții oportune care să țină cont de realitățile politice și de resurse, precum și de prioritățile și interesele statelor naționale suverane.

O abordare inadecvată poate duce la o depășire a limitelor și la o ripostă, în timp ce prea multă docilitate invită la agresiune și escaladare. De fapt, dacă Statele Unite și partenerii  nu vor reuși să facă compromisurile corecte în 2024, o aterizare dură geopolitică pare din ce în ce mai plauzibilă.

În întreaga Eurasie, situația nu se îmbunătățește. Ucraina pierde în fața Rusiei și nu poate supraviețui fără autor militar occidental. La Washingon se instalează blocajul politic. Senatul SUA  a adoptat un pachet de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și Taiwan, dar soarta proiectului de lege este incertă în Camera Reprezentanților.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat  că Rusia ar putea „chiar să atace o țară NATO” în următorii cinci-opt ani.

În Orientul Mijlociu, conflictele de după atacurile teroriste ale Hamas asupra Israelului din 7 octombrie reprezintă cel mai mare test geopolitic din regiune de la Războiul global împotriva terorismului.

Israelul continuă operațiunile de distrugere a Hamas, în timp ce inamicii susținuți de Iran escaladează în cel puțin șase teatre diferite.

Economia globală și marina americană – care protejează comerțul international în Marea Roșie – află sub tirul grupărilor Houthi din Yemen. Un război regional la scară largă nu este probabil în cărți, deși orice escaladare care aduce Statele Unite și Iranul într-o confruntare directă ar putea schimba rapid această situație.

Iar dacă Iranul – dominat de Marele Ayatollah Ali Khamenei, în vârstă de 85 de ani, cel mai longeviv lider al regiunii – ar reuși să construiască o armă nucleară, ar putea accelera haosul.

Totuși, ceea ce îngrijorează cel mai mult Washingtonul, Wall Street și capitalele politice și financiare globale din întreaga lume este Indo-Pacificul. Din motive geopolitice, China promovează un model economic de „dublă circulație” și o mai mare autonomie pe plan intern, combinate cu embargouri nu doar împotriva Statelor Unite, ci și a unor țări precum Australia, Japonia, Lituania și Coreea de Sud.

În același timp, majoritatea tarifelor vamale care au început sub administrația Trump au continuat sub președinția lui Joe Biden, iar restricțiile impuse de SUA au redus exporturile de semiconductori către China cu miliarde de dolari.

Concentrarea asupra punctelor de sugrumare a lanțului de aprovizionare sensibile din punct de vedere al securității naționale în toate domeniile, de la microelectronică, la produse farmaceutice, la minerale critice și pământuri rare, adaugă fricțiuni în economia globală în moduri care creează riscuri și oportunități în alte teatre.

Cel mai rău scenariu – o confruntare militară între China și vecini precum Taiwan sau Filipine, susținuți de Statele Unite – ar putea duce la pierderi umane incalculabile și la cel mai mare șoc economic din ultimele generații.

Din punct de vedere istoric, șocuri precum embargoul petrolier arab din 1973 și războiul Rusiei împotriva Ucrainei au perturbat, dar nu au bulversat comerțul mondial. Dinamica de astăzi ar putea fi diferită, cu provocări acute și interconectate în toate cele trei regiuni majore ale Eurasiei.

În 2023, lumea a înțeles ce ar putea însemna o aterizare forțată a economiei și a luat măsuri prudente și la timp pentru a o preveni. În 2024, este timpul să accepte că o aterizare forțată geopolitică este perfect posibilă.