Anii 1920 au fost o epocă de aur pentru afacerile SUA. Atunci s-au pus bazele protecționismului marilor corporații ajunse să domine lumea.Și America se întoarce din nou spre interior.
Protecționismul lui Joe Biden este nota finală a planului lui Donald Trump. Legea de reducere a inflației (IRA) oferă 370 de miliarde de dolari în reduceri de taxe și subvenții pentru a stimula producția internă de semiconductori, vehicule electrice, baterii, parcuri eoliene, panouri solare și multe altele. Legea CHIPS oferă peste 50 de miliarde de dolari pentru a sprijini producția de semiconductori din SUA.
America lasă din nou în urmă restul lumii avansate. În 2022, economia americană era cu o treime mai mare decât cea a UE plus cea a Marii Britanii. Cele mai mari șapte companii de tehnologie din lume după capitalizarea de piață sunt toate americane.
În 2008, economia Uniunii Europene a fost mai mare decât cea a SUA – 16 trilioane de dolari față de 14,7 trilioane de dolari. Europa răspune la IRA cu o încercare de subvenționare a industriilor verzi, dar companiile europene sunt atrase peste Atlantic – acolo sunt miliardele promise de Biden.
Ostilitatea Americii față de Organizația Mondială a Comerțului este de lungă durată – Barack Obama a blocat renumirea judecătorilor în Organul de Apel, cel mai important for de soluționare a litigiilor din cadrul OMC, iar Trump l-a ucis efectiv în 2019. Dar Biden face ca OMC să devină și mai disfuncțională.
Companiile din lumea emergentă se lansează într-un nou val de industrializare cu subvenții elaborate care încalcă în mod clar normele OMC. O ordine bazată pe reguli face loc legii junglei.
De asemenea, SUA sunt pregătite să joace un rol de distrugere într-un alt aranjament internațional – deși unul mult mai nou decât venerabila ordine comercială.
Peste 135 de jurisdicții, inclusiv SUA, au semnat în 2021 un pachet de reformă fiscală globală, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cu sediul la Paris.
Scopul reformei, potrivit The Washington Post, este de a anula paradisurile fiscale globale și de a forța companiile internaționale, nu în ultimul rând firmele de tehnologie din SUA, care au fost deosebit de agresive în reducerea facturilor fiscale, să își plătească partea lor echitabilă.
Detaliile tratatului sunt halucinante, dar mecanismele sale cheie sunt obligarea companiilor de a plăti impozite acolo unde își vând bunurile și serviciile, mai degrabă decât acolo unde pretind că au sediul central, și impunerea unei rate minime de impozit pe profit de 15% pentru companiile cu venituri anuale de cel puțin 750 de milioane de euro.
America a înțeles că nu putea să-și urmărească interesul național decât prin implicarea în lume și legându-se de regulile globale. Astăzi subminează chiar instituțiile pe care le-a fondat în primul rând. Mentalitatea reînviată din anii 1920 este oarbă la natura economiei moderne. Izolaționismul american este un pericol și o lecție pentru toată lumea.