UE lansează „Scutul european al democrației”. Vrea să protejeze totul, de la „oameni liberi” la „alegeri libere” și – fiind vorba de Bruxelles – „o societate civilă dinamică”.
În realitate, proiectul este doar cea mai recentă viziune a lipsei de libertate: suprimarea disidenței și controlul discursului sub pretextul apărării democrației de interferențe străine și știri false, notează Un Herd.
Comisia Europeană propune crearea unui Centru de monitorizare care să identifice și să elimine „conținutul fals” și „dezinformarea” de pe internet. Înaltul reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate, Kaja Kallas, nu a ascuns caracterul anti-rus al inițiativei: „asistăm la campanii, inclusiv din partea Rusiei, concepute special pentru a polariza cetățenii noștri, a submina încrederea în instituțiile noastre și a polua politica din țările noastre”.
Observatorul European al Mass-Media Digitale (EDMO), rețeaua emblematică a UE de „verificare a faptelor”, finanțată cu aproape 30 de milioane de euro, va dobândi noi competențe analitice „independente” pentru a monitoriza alegerile și situațiile de criză. Dar, nu uitați, independența la Bruxelles se traduce prin dependența financiară de Comisie.
Într-adevăr, pentru a garanta această „independență”, executivul blocului promite finanțare generoasă pentru ONG-urile și mass-media „independente”.
Scopul nu este „combaterea dezinformării”, ci mai degrabă supravegherea narativului într-un moment în care elitele politice europene se confruntă cu un nivel fără precedent de neîncredere din partea publicului, prin impunerea unui singur „adevăr” definit de Bruxelles.
Pe ce bază democratică sau morală își asumă Comisia autoritatea de a decide ce este adevărat, mai ales când însăși clasa politică și mass-media din UE se angajează în mod regulat în dezinformare și propagandă?
Atunci când așa-numiții verificatori independenți de fapte sunt selectați și finanțați de CE, rezultatul este un cerc vicios: UE finanțează instituții care apoi „verifică” și amplifică propriile narațiuni ale UE. Scutul Democrației instituționalizează astfel puterea de a defini realitatea însăși.
Injectarea banilor în ONG-uri, mass-media „independente” și rețele de verificare a faptelor însărcinate cu promovarea „valorilor europene” consolidează puterea Ursulei von der Leyen la fel cum o va face înființarea unei noi unități de informații sub autoritatea directă a Comisiei. Ar marca încă o etapă importantă în transformarea UE într-un colos tehnocrat și autoritar, care nu supraveghează dușmanii străini, ci proprii cetățeni.