Noua hartă a NATO

După ce Finlanda și Suedia au renunțat la neutralitate și s-au alăturat celorlalte țări nordice, Danemarca, Norvegia și Islanda, în cadrul NATO, toate doresc să acționeze împreună, ca și cum ar fi o singură armată.

Iar NATO trebuie să își redeseneze harta pentru a face din insulele, golfurile, mările și teritoriile lor o singură zonă acoperită de articolul 5, angajamentul de apărare colectivă al alianței, relatează Foreign Policy. Dar cum să patrulezi o zonă atât de vastă – de la bazele rusești din Kaliningrad, la fiorduri, la Svalbardul acoperit de gheață?

Marea conectare

Pe noua hartă a NATO, totul trebuie să fie conectat. Comandamentul incipient al alianței din Norfolk, Virginia, care are misiunea de a lupta peste Atlantic, trebuie să își dea seama în ce măsură poate integra armatele nordice într-o singură forță de luptă; iar Norvegia, Finlanda și Suedia trebuie chiar să își reconfigureze drumurile care merg în direcții diferite pentru a mobiliza mii de trupe atunci când este nevoie.

„Chestiunea aderării Suediei și Finlandei la NATO înseamnă, din punct de vedere geostrategic, că Atlanticul de Nord, Marele Nord și Marea Baltică sunt acum legate pentru prima dată”, a declarat Tobias Billström, ministrul de Externe al Suediei.

Șefii nordici ai apărării vor amplasarea unui comandament terestru pentru regiune în Finlanda, a unui comandament aerian în Norvegia și a unui comandament logistic în Suedia. Nu s-au gândit încă unde să instaleze un comandament naval, deoarece jonglează cu împărțirea navelor lor între Marea Nordului, Marea Baltică și Oceanul Atlantic.

Danemarca, Finlanda, Norvegia și Suedia au în vedere integrarea până la unități de tancuri și plutoane de infanterie. Islanda are o bază pentru avioanele americane P-8 Poseidon care pot vâna submarine, dar nu are o armată permanentă. Suedia a început procesul de trimitere a unor unități de mărimea unei brigăzi peste graniță, în Finlanda, pentru exerciții cu foc real.

Întrebarea este cât de departe se  poate merge. Aproximativ 70% din capacitățile militare ale NATO provin încă din Statele Unite, a declarat Ketil Olsen, fostul reprezentant militar al Norvegiei la alianță, care în prezent conduce Andoya Space, o rampă de lansare a rachetelor în nordul țării.

Țările vor trebui să stabilească un cartier general la nivel de corp de armată pentru regiune, suficient de mare pentru a găzdui până la 45 000 de soldați în timp de război. Dar cea mai mare problemă este lupta la scară largă. Finlanda poate recruta aproximativ 280 000 de soldați din rândurile civililor pentru război – și poate trimite în serviciu activ un număr de rezerviști de trei ori mai mare – însă Norvegia și Suedia nu pot chema decât o mică parte.

Politica trasează liniile

Noua hartă a NATO poate că trebuie să fie conectată, dar trasarea liniilor este politică. Finlanda și Suedia doresc să fie alături de Norvegia în structura militară a alianței, luptând peste Oceanul Atlantic și patrulând în Marele Nord.

NATO a construit un centru de comandă pentru Marea Baltică la Rostock, în Germania, unde aliații vor urmări cum submarinele rusești se deplasează între Kaliningrad și Sankt Petersburg. Dar unde se vor opri patrulele navale nordice și unde va prelua restul Europei? Aliații nu știu încă. Statele baltice – Lituania, Letonia și Estonia – și Polonia nu cred că cineva ar trebui să traseze linii în Marea Baltică. Comitetul de experți militari al NATO va lua o decizie până la sfârșitul anului, potrivit ministrului suedez al Apărării, Pal Jonson.

Rusia ar putea fi blocată de NATO în Marea Baltică, Finlanda și Suedia fiind acum aliați, dar oficialii americani și europeni se așteaptă să continue să hărțuiască căile maritime occidentale prin deplasarea flotei sale nordice de-a lungul coastei arctice a Norvegiei, până peste Atlantic.

Forța submarină a Kremlinului „reprezintă un risc atât pentru liniile de comunicații transatlantice, dar și o amenințare directă la adresa SUA”, a avertizat Ine Eriksen Soreide, fost ministru de Externe al Norvegiei.