Cancelarul Olaf Scholz a descris odată politica sa drept „liberală, dar nu proastă”. În timp ce Scholz se pregătește să întâmpine o numeroasă delegație chineză la Berlin, un oficial german de rang înalt a avertizat că nici comercianții Chinei nu sunt proști.
Există diviziuni profunde în cadrul coaliției guvernamentale tripartite a lui Scholz, precum și în rândul întreprinderilor germane și al aliaților internaționali ai Berlinului cu privire la ceea ce ar trebui să facă cea mai puternică eonomie europeană în legătură cu dependența sa economică față de China.
În timp ce toți au semnat pentru „de-risking” – un termen care are acum ecou și la Bruxelles și Washington – interpretările conceptului variază de la restricționarea comerțului și a investițiilor în tehnologii foarte sensibile la definiții mult mai cuprinzătoare.
Potrivit Financial Times, unii membri ai guvernului federal au îndoieli cu privire la înțelepciunea abordării ușoare a lui Scholz, în condițiile în care Germania – care în trecut a importat mai mult de jumătate din gazele naturale din Rusia – se străduiește să învețe lecțiile invaziei lui Vladimir Putin în Ucraina.
Cea de-a șaptea consultare guvernamentală Germania-China, care urmează să înceapă luni, va fi prima întâlnire față în față de la pandemia de coronavirus. Va fi, de asemenea, prima vizită în străinătate a noului premier Li Qiang. Li, un fost secretar al Partidului Comunist din Shanghai care a convins Tesla să construiască prima sa fabrică în oraș, se va întâlni cu lideri de afaceri și miniștri germani.
Consultările au loc într-un moment dificil în cadrul UE și al grupului G7 cu privire la modul în care trebuie gestionate tensiunile profunde dintre SUA și China și problema Taiwanului.
Președintele francez Emmanuel Macron a fost criticat în aprilie după ce a declarat, în timpul unei vizite de stat în China, că ar fi o „capcană pentru Europa” dacă s-ar lăsa „prinsă în crize care nu sunt ale noastre” – o referire la fricțiunile sino-americane.
Oficialii germani spun că Scholz a devenit treptat mai precaut față de China și că nu este orb la riscuri. Sub presiunea SUA, Berlinul a anunțat la începutul acestui an că va revizui utilizarea componentelor rețelelor de telecomunicații fabricate de producătorii chinezi Huawei și ZTE.
Dar, luna trecută, Scholz a trecut peste obiecțiile Verzilor de a aproba un plan pentru ca un conglomerat chinez să preia o participație de 24,99% într-un terminal portuar din Hamburg. În același timp, a adoptat prima sa strategie de securitate națională. A descris Beijingul ca fiind „din ce în ce mai agresiv în revendicarea supremației regionale” și „acționând în mod repetat în contradicție cu interesele și valorile noastre”. Câtă vitejie!
Cu toate acestea, China a fost cel mai mare partener comercial al Germaniei pentru al șaptelea an consecutiv în 2022, cu un comerț bilateral în valoare de aproape 300 de miliarde de euro – o cifră care eclipsează comerțul țării cu Rusia înainte de invazia acesteia în Ucraina.
Fluxurile de investiții străine directe germane în China au atins un maxim istoric de 11,5 miliarde de euro, potrivit Institutului Economic din Köln. Și puternicele companii auto – Volkswagen, BMW și Mercedes – socotesc China ca fiind cea mai mare piață a lor și investesc în consecință pentru a-și apăra cota de piață pe fondul concurenței tot mai mari din partea mărcilor chinezești.
În pofida avertismentelor lui Scholz, directorii de la producătorii de automobile, gigantul chimic BASF și liderul industrial Siemens au promis că își vor apăra și extinde prezența în China. Un oficial european de rang înalt o spune direct: “marea industrie germană se decuplează de guvern în ceea ce privește China”.
