Nimic din ceea ce se întâmplă astăzi în România nu arată că am avansa. Când ni se spune de la tribuna prezidențială că am mai făcut un pas spre ceva, suntem mințiți cu zâmbetul pe buze. Nu facem niciun pas, ne învârtim în jurul cozii. Președintele își laudă partidul pentru victorii inexistente. Nu știi dacă să te pătrundă jena, să râzi sau să te revolte penibilul. Este întors cu cheița, ca o jucărie de tablă ruginită. Când i se descarcă arcul, înțepenește în muțenie și ridicol. Pentru atât a fost programat. Numai 40 de fraze, din care 30 conțin stereotipiile vechi de șase ani. Europa, România modernă, valori europene, toleranță, statul de drept, justiția independentă. PSD, ciuma roșie, partidul toxic. Vedeți ceva nou?
Cum ne-a dus Klaus Iohannis spre România modernă? Făcând ce? Ridicând nivelul de trai? Instituind un sistem de învățământ performant, suplu și eficient? Ridicând standardele de asistență medicală? Participând efectiv la dezvoltarea economică? Nimic din toate acestea.
Cu țara de dârlogi
Unica preocupare a lui Klaus Iohannis a fost bătălia împotriva PSD. De șase ani de zile numai despre asta vorbește, despre desființarea lui. Viziune îngustă și cu succes zero, căci și după alegerile locale se vede că PSD nu poate fi urnit din loc. A pierdut niște primării și consilii județene, dar nu a fost demolat. Chiar și câștigul PNL este discutabil. Dacă socotiți bob cu bob, este, de fapt, o pierdere, pentru că la nivelul țării social-democrații au aproape 200 de primării în avans. Au câștigat liberalii Capitala? Nu. Formularea corectă, să fim realiști, este au furat Capitala, mână în mână cu USR.
Din 1946 încoace, când comuniștii au falsificat rezultatele alegerilor generale, România nu s-a mai confruntat cu așa ceva. Indiferent cât de subțiri sau de grosolane au fost metodele folosite acum, tot furt se numește. Dar asta nu l-a împiedicat pe Iohannis să-și felicite partidul pentru rezultatele obținute și să-l laude pentru modul exemplar în care a organizat alegerile. Deja nu mai știi ce este. O sfidare mitocănească la adresa românilor, incapacitate de a înțelege faptele sau o pornire primitivă de răzbunare? Este un simbol al României moderne sau expresia unei țări ce se învârte în cerc, plimbată de dârlogi?
Relansare economică din vorbe
Dezvoltarea economică pe care Iohannis și partidul lui de casă bat monedă este o farsă de proporții. Când vorbește despre ea, președintele face referire, obsesiv, la cele 80 de miliarde de euro pe care le-ar fi adus în țară, ca urmare a celor patru zile și patru nopți de efort depus la negocierile din Consiliul European. În realitate, Klaus Iohannis nu a negociat nimic, după cum s-a aflat ulterior. Nu a făcut niciun efort. S-a mulțumit cu ceea ce i s-a repartizat României. Doar presa, vândută sau cumpărată, căci nu mai știi care este formula corectă, a avut grijă să-l scoată „super erou”, recurgând la împrumuturi lingvistice. Fără el, România nu ar fi obținut atâția bani, s-a titrat săptămâni în șir.
Ba da, căci atâți i-au fost repartizați. În rest este doar grandomania de care suferă, nimic mai mult. „Vom folosi această sumă de 80 de miliarde pentru a reface infrastructura în România, pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este, de asemenea, foarte important de ştiut că o parte semnificativă din aceşti bani vor fi folosiţi pentru relansare, pentru revigorare economică”, a ținut el să-și marcheze importanța. Sunt aceleași vorbe seci pe care le rostește de ani de zile, fie că le folosește când face trimitere la România normală, fie că le bagă în față la Planul de redresare economică. În realitate, nimic. Doar pas de defilare în jurul cozii.
Guvernul s-a spălat pe mâini
De departe, însă, cea mai mare bătaie de joc o constituie criza sanitară provocată de Coronavirus. Zilnic, cel puțin 2.000 de cazuri noi. Guvernul nu le poate justifica, însă știe cum să le impute populației. Este rezultatul concediilor de acum două sau trei luni. Este efectul statului la terase după ora 23.00, când virusul avea porniri malefice. Este consecința nerespectării măsurilor de siguranță, țipă chirurgii de bătături și specialiștii în provocarea panicii. Niciodată nu va fi vina autorităților care fie nu au luat cele mai bune măsuri, fie au bâjbâit dramatic sau au eșuat în experimente. Peste două săptămâni vom vedea efectele începerii școlii.
Nu sunt greu de bănuit, dar de vină vor fi copiii care n-au purtat măscuța ca niște „super eroi”, nicicum guvernanții care încă sunt complet nepregătiți. Școala din „România Educată” a lui Iohannis va fi una sugrumată de virus, cu inculpați părinții, copiii, bunicii și profesorii. Autoritățile, niciodată. Va fi una care va da genii asimptomatice. Iar dacă peste alte două sptămâni vom vedea cum arată prăpădul pandemic, vă spun de pe acum că nu alegerile au fost de vină. Totul a funcționat perfect, inclusiv furturile. Ci PSD, care s-a înghesuit la voturi. Avansăm, avansăm? Nu, defilăm în jurul cozii. Și o vom ține tot așa până la alegerile următoare, când vom mai da încă o tură pe muzica aceluiași marș sinistru.
