Guvernul a dat undă verde participării României la Fondul NATO de Inovare, după ce președintele Klaus Iohannis semnase deja angajamentul de participare, la Summit-ul de la Madrid. În fapt, acesta este un fond de investiții, la care România s-a obligat să achite 34 milioane de euro în perioada 2023-2037, banii acestuia mergând la firmele private care dezvoltă tehnologii inovative. Deși Executivul s-a străduit să enumere multiplele avantaje ale participării României la acest fond, riscurile ridicate ale unor asemenea investiții înseamnă doar bani aruncați.
Din cele 30 de state membre NATO, doar 22 au acceptat să finanțeze Fondul NATO de Inovare, printre marii absenți numărându-se SUA și Franța. Într-o explicație mai simplă, fondul face cam ce a făcut Comsia Europeană cu vaccinurile Covid. Strânge bani de la statele, obligate, într-un fel sau altul, să cotizeze, și îi donează firmelor care susțin că ar dezvolta tehnologii inovative, pe care, la un moment dat, NATO ar putea să le folosească. Un asemenea fond de investiții este încadrat la cele de mare risc, în sensul că banii vor fi dați, dar probabilitatea obținerii vreunui profit sau vreunui rezultat este aproape de zero. ”Resursele Fondului NATO de Inovare se formează prin contribuția statelor membre care au aderat la constituirea fondului. Fiecare aliat va avea o contribuție formată dintr-o contribuție fixă și o contribuție variabilă raportată la PIB. Fondul va investi în start-up-uri care lucrează la dezvoltarea tehnologiilor cu dublă utilizare, emergente și disruptive, în domenii care sunt esențiale pentru securitatea Aliaților”, se arată în expunerea de motive a Ordonanței de Urgență adoptate de Guvern.
Fondul, gestionat de o societate privată
Fondul NATO de Inovare este o societate din Luxemburg, care acționează ca societate de investiții cu capital variabil, o entitate de tip umbrelă, care poate coordona mai multe sub-fonduri. Managerul de investiții al Fondului – numit și Partener General, este o societate privată cu răspundere limitată constituită și existentă în conformitate cu legile Marelui Ducat al Luxemburgului, cu personalitate juridică distinctă față de Fond și care va avea calitatea de administrator unic al Parteneriatului, arată Executivul. Profitul României la acestă investiție va fi diferența dintre contribuția la Fond și suma restituită de către Fond țării noastre, însă, timp de 5 ani România va idoar cotizant. Mai mult, managerul de Investiții poate solicita unui Partener al Fondului o contribuție financiară care nu e prevăzută în graficul de plăți, dar care nu modifică contribuția totală a Partenerului, cu o notificare scrisă prealabilă cu cel puțin 20 de zile lucrătoare, care specifica scopul pentru care se face această plată. Mai exact, pe lânga cotizația anuală, România poate fi forțată să plătească integral suma totală, dacă firma privată o va cere.
3,4 milioane de euro pe an
România s-a angajat să cotizeze la acest fond de investiții cu 3,4 milioane de euro pe an, începând de anul viitor, cu un milion de euro în ultimii 7 ani, până la atingerea sumei totale de 34 milioane de euro, în 2037. Contribuția este prevăzută în bugetul anual al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, prin credite destinate unor acțiuni multianuale având sumele prevăzute cu această destinație, într-un titlu special. În cazul unor solicitări extraordinare de finanțare, primite de la managerul de investiții al Fondului în afara graficului de plăți MCID efectuează plata conform solicitării, în limita bugetului aprobat, pentru asigurarea finanțării de la bugetul de stat conform obligațiilor asumate, prin Hotărâre a Guvernului României, se arată în Ordonanța de Urgență a Guvernului.