NATO, în coasta lui Putin. “Portavionul gigant” al Suediei

NATO aproape că a înconjurat întreaga Mare Baltică, o rută comercială petrolieră importantă pentru Rusia și care găzduiește una dintre flotele sale.

În timp ce devine în mod oficial cel de-al 32-lea membru al alianței conduse de SUA, Suedia aduce cu ea insula Gotland din mijlocul Balticii – supranumită „portavion gigant” – care facilitează apărarea celor trei state baltice: Estonia, Letonia și Lituania.

Aderarea Suediei și Finlandei la NATO era aproape de neconceput în urmă cu trei ani. Dar când tancurile rusești au început să înainteze spre Ucraina în februarie 2022, cele două țări nordice s-au trezit la realitate cu privire la ceea ce armata lui Vladimir Putin ar putea face vecinilor săi care nu sunt membri ai alianței militare.

Aderarea Finlandei a fost finalizată anul trecut, în timp ce candidatura Stockholmului a fost blocată de Turcia și Ungaria.

Fostul prim-ministru suedez Carl Bildt a declarat că aderarea țării sale la NATO „va crește substanțial raportul calitate-preț în materie de apărare și descurajare în nordul Europei”.

Putin a anunțat planuri de reorganizare a forțelor militare ruse pentru a „neutraliza amenințările” care decurg din apartenența la NATO a Suediei și Finlandei.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că „toate deceniile lungi de bună vecinătate s-au făcut praf”, deoarece armata americană „are dreptul să facă ce vrea în Suedia”. Răspunsul Rusiei va include „sisteme suplimentare care vor fi adecvate amenințărilor care ar putea apărea pe teritoriul Finlandei și Suediei”.

Interesele Rusiei în Marea Baltică sunt atât economice, cât și militare. Sankt-Petersburg, care are rafinării de petrol importante, își expediază exporturile prin Golful Finlandei. Exclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania, găzduiește flota rusă din Marea Baltică și rachete balistice Iskander cu capacitate nucleară.

În cazul unui conflict, Estonia, Letonia și Lituania s-ar fi bazat până acum aproape exclusiv pe asigurarea întăririlor și a proviziilor prin Coridorul Suwalki, o fâșie îngustă și vulnerabilă de 100 km care separă țările baltice de Polonia. Prin aderarea la NATO, Suedia oferă noi posibilități prin intermediul mării, deoarece insula Gotland se află la mai puțin de 200 km de coasta letonă.

Potrivit analiștilor militari, statele baltice ar putea fi cei mai mari beneficiari imediați ai aderării Suediei, Stockholm urmând să trimită un batalion care să se alăture prezenței multinaționale din Letonia. Dar cele mai profunde schimbări în timp sunt probabil în regiunea nordică însăși.

Cooperarea dintre cele patru țări principale – Danemarca, Norvegia, Suedia și Finlanda – a fost de mult timp strânsă, dar acum este pe cale să devină mai intensă. Forțele NATO au început manevrele militare în  nordul extrem al Norvegiei – cu participarea Finlandei și Suediei – în cadrul exercițiului Nordic Response 2024.

„NATO este formată din câteva mari puteri și o mulțime de puteri medii sau mici. Există un potențial destul de mare pentru țările nordice”, a declarat pentru FT Anna Wieslander, director pentru Europa de Nord în cadrul think-tank-ului Atlantic Council. „Spațiul aerian deasupra peninsulei scandinave este important și a fost întotdeauna important dacă ne uităm la al Doilea Război Mondial sau la Războiul Rece. Dacă controlezi spațiul aerian deasupra nordicilor, ai cu adevărat un avantaj”.

Suedia, care nu are o graniță directă cu Rusia, este posibil să joace un rol diferit pentru planificatorii militari ai NATO față de statele de pe linia frontului. Oficialii spun că ar fi un centru logistic în cazul unui conflict, precum și o rută pentru întărirea Finlandei sau a statelor baltice.

Dar aduce și capacități speciale. Are o experiență îndelungată în domeniul submarinelor,din ce în ce mai cruciale într-o Mare Baltică care a suferit mai multe incidente de sabotaj inexplicabile în ultimii ani, de la aruncarea în aer a gazoductelor Nord Stream până la tăierea legăturilor de gaz și de date dintre Finlanda și Estonia.