Ministrul estonian al Apărării a cerut NATO să îmbunătățească apărarea aeriană a statelor baltice care se învecinează cu Rusia, în contextul unei lipse de capacități antirachetă cu rază lungă de acțiune în cadrul alianței.
„În mod clar, națiunile de frontieră sunt în cea mai critică situație”, a declarat Hanno Pevkur pentru Bloomberg. „Dacă aceste națiuni sunt apărate, atunci cu siguranță Berlinul și Parisul ar fi semnificativ mai sigure”.
Abilitatea de a respinge rachetele balistice este una dintre cele mai mari lacune în apărarea aliată. Armele cu rază lungă de acțiune, precum sistemul Patriot, costă foarte mult și unele au fost donate Ucrainei.
Flancul estic rămâne vulnerabil
Flancul estic al alianței rămâne vulnerabil, în timp ce frontul ucrainean are nevoie disperată de arme occidentale. Majoritatea țărilor din Europa de Est nu dispun de capacități de apărare împotriva unui atac la scară largă, iar proiectele de finanțare sunt extrem de scumpe.
În luna iulie, cartierul general al NATO a trimis țărilor membre propuneri pentru noi capacități defensive, un acord la nivelul întregii alianțe fiind așteptat în a doua jumătate a lui 2025. Propunerile prezintă angajamentele de cheltuieli pentru următorii 20 de ani.
Urgența de a obține apărare aeriană a fost subliniată în weekend, când două drone rusești au intrat pe teritoriul Letoniei și al României. Andris Spruds, ministrul leton al Apărării, a solicitat o prezență aliată sporită în timpul unei întâlniri cu înalți oficiali NATO miercuri.
Avioanele NATO patrulează spațiul aerian al celor trei țări baltice, Estonia, Letonia și Lituania – niciuna nu are avioane de luptă. După invazia Rusiei în Ucraina, oficialii țărilor baltice au solicitat, de asemenea, o prezență regulată a sistemelor aliate de apărare aeriană.
Ministrul lituanian al Apărării, Laurynas Kasciunas, a sugerat că atribuțiile patrulei aeriene baltice a NATO ar trebui extinse pentru a permite avioanelor de luptă „să decoleze imediat și să distrugă dronele”.
Săptămâna trecută, comandantul forțelor militare ale Estoniei, Andrus Merilo, a îndemnat guvernul să achiziționeze muniție suplimentară în valoare de 1,6 miliarde de euro pentru a permite lovituri la distanțe mai mari.
Fără aceasta, un conflict militar cu Rusia ar însemna „pierderi catastrofale” pentru Estonia, a avertizat Merilo într-un document care nu este public, potrivit radiodifuzorului ERR.
Estonia a introdus recent o taxă de apărare și este deja al doilea cel mai mare cheltuitor pentru apărare ca procent din producția economică în NATO, după Polonia.
Hanno Pevkur a anunțat că aceste cheltuieli ar putea crește până la 5% din PIB în anii următori, adăugând că 3 miliarde de euro sunt prevăzute pentru achiziționarea de muniție până în 2028, după ce peste 750 de milioane de euro au fost alocate în ultimii doi ani.