Moștenirea lui Iohannis: o Românie neguvernabilă!

Când după trei ani de coabitare politică o guvernare de succes se duce pe Apa Sâmbetei, trebuie văzut motivul pentru care stabilitatea a fost respinsă de actorii implicați. În cazul României, liberalii pot zice de pe acum „Mulțumim, Santa Klaus!”. Cadou mai nedorit de la Moș Iohannis decât moștenirea asta nici că se putea – o Românie neguvernabilă! Aici am ajuns, danke, herr Dulapen!

Politic, PSD a mutat decisiv pe tablă, dând șah regelui intrigilor. Dar, de asta avea nevoie România în momentul de față? Țara este în pragul unei crize sociale de proporții și am  ajuns aici după o serie de decizii politice pripite luate de liderii liberali sub presiunea Palatului Cotroceni.

Pentru cine a uitat, PSD și PNL au ajuns la divorț în momentul în care Nicolae Ciucă s-a ambiționat să-i ofere lui Klaus Iohannis sprijin total pentru ocuparea unei funcții importante în stat după terminarea mandatului de președinte. Refuzul social-democraților a declanșat jihadul ciucan – PNL a dinamitat cu fiecare ocazie ivită coaliția din care făcea parte, atacând și acuzându-i de toate relelele Pământului pe partenerii din PSD.

Acum, după șocul rezultatelor de la alegerile prezidențiale și parlamentare, calculele s-au schimbat, iar realitatea este cu totul alta. În fața așa-zisului pericol reprezentat de partidele naționaliste, formațiunile fidele programului de lucru al Occidentului s-au regrupat și au încercat o alianță. I s-a zis pro-Europa sau așa ceva, dar, dacă nu v-ați prins, gogoașa s-a dezumflat rapid! În România, vrăjeala globalismului progresist nu (mai) ține.

De ce nu mai vrea PSD la guvernare? Pentru că, așa cum am mai susținut, acest meci politic nu se câștigă prin cadouri făcute adversarilor. Totuși, lumea asta este o bătălie continuă și doar cei bandajați în lupte teribile știu rezistă.

Marcel Ciolacu nu a riscat nimic și, după consultări cu „greii” din partid, a anunțat parcarea PSD în băncile Opoziției. Acolo unde vom vedea partidele de pe locurile 1 și 2 de la „parlamentare”. Nu este ironic? PSD și AUR n-au putut sta împreună în Palatul Victoria, dar vor merge umăr la umăr în politica de Opoziție.

Înțelegând că rolul de premier de sacrificiu nu-l ajută câtuși de puțin, nici pe el, nici partidul pe care îl conduce, Marcel Ciolacu s-a ridicat de la masa tratativelor cu liberalii, „maghiarii” și celelalte minorități. În același timp, a acvut grijă să anunțe că PSD își va face datoria, votând pentru învestirea unui guvern de „Dreapta”.

„PSD se retrage cu demnitate de la masa discuțiilor, dar nu fugim de responsabilitate. Vom vota în Parlament un guvern de dreapta. Ca să fie clar: atât eu, cât și partidul pe care îl conduc am înțeles perfect votul românilor! A fost un vot la blam la adresa unei clase politice mai preocupată de certuri sterile și răzbunări decât de viața românilor! Tocmai de aceea am considerat că suntem obligați să lăsăm la o parte ce a fost, să trecem peste nerespectarea cuvântului dat de partenerii noștri de coaliție și să încercăm să mergem mai departe, împreună, pentru a da cât mai repede un guvern stabil și funcțional acestei țări! (…) Din păcate, nu poți construi nimic durabil cu parteneri care sunt incapabili să depășească propriile orgolii și clișee ideologice. Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri, cărora le e «silă» să stea la masă cu tine și care au impresia că așa se «murdăresc»”, a fost anunțul liderului social-democrat.

Habarniștii sună adunarea

Habarniștii sună, acum, adunarea și încearcă să încropească un guvern în fruntea căruia să-l pună pe Ilie Bolojan. Noua conducere a PNL pute a amatorism. Băieți, cu adevărații lideri liberali ați vorbit înainte să deschideți gura și să furați curent? Mai bine mergeți să luați lumină… politică.

„Sunt surprins despre această decizie, nu am știut. Există și posibilitatea ca PNL să ia o decizie similară (n.r. – ca aceea luată de PSD), rămâne de văzut. Poate facem alegeri anticipate”, a reacționat Daniel Fenechiu, dovedind că legile țării și Constituția îl mușcă de limbă când vorbește.

Toți vor alegeri anticipate, dar, ce să vezi, este imposibil! Mă rog, din punct de vedere constituțional e imposibil, însă, cum orice se poate întâmpla în România, inclusiv să anulezi votul poporului, de ce n-am avea o nouă bătaie de joc la adresa românului de rând? În fond, ce înseamnă încă o rundă de alegeri dacă nu 1. Alți bani cheltuiți de la bugetul statului, 2. Noi oportunități de combinații, pardon, alianțe politice?!

În momentul de față putem avea un guvern interimar – care va trece cu votulul PSD -, dar nu putem vorbi de „anticipate” deoarece, potrivit legii, dizolvarea Parlamentului este imposibilă.

Articolul 89 din Constituția României spune că, „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. Dar, la alineatul 3 avem stipulate următoarele: „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă”.

Din start, alegerile anticipate pică, iar asta înseamnă că, măcar până după alegerile prezidențiale, vom avea guvern interimar.

De fapt, este ceea ce vor toți să afle – cine va fi viitorul președinte al României, în jurul căruia se va coaliza un Executiv capabil să muncească pentru țară.

Șantajul USR nu a funcționat

Cine a greșit în toată povestea asta? Dacă la început am văzut cu toții interesul cui l-au urmat liberalii, acum suntem martorii jocului făcut de USR, care a șantajat coaliția PSD-PNL-UDMR-minorități cu ruperea oricărei înțelegeri dacă nu primește avantajele expuse și solicitate în timpul negocierilor. A fost momentul decisiv, semnalul în urma căruia strategii social-democrați au înțeles că este timpul să joace totul pe o singură mână; fără intervenția „reziștilor”, care au ținut morțiș să își impună viziunea, PSD nu avea motiv să spună „stop”, dar așa mingea e acum în fileul „Dreptei”, după un rever tăiat din partea „Stângii”.

Cum era de așteptat, USR a căzut în capcană. Deh, unde nu-i experiență, vai de partid!

Din peisaj nu puteau lipsi suveraniștii, care deja simt miros de sânge. E luptă politică, v-am spus! George Simion s-a și repezit, ca pelicanul, să revendice fotoliul de premier. Pentru cine nu s-a prins, AUR e USR privit în oglindă.