Moscova vrea Moldova

O criză majoră este în curs de desfășurare în Republica Moldova, unde Rusia folosește energia ca armă politică pentru a influența rezultatul alegerilor parlamentare din toamnă.

La 1 ianuarie, atât Moldova propriu-zisă, cât și enclava separatistă Transnistria au fost aruncate într-o criză energetică după ce livrările de gaze rusești au fost sistate ca urmare a expirării unui acord de tranzit cu Ucraina, notează Modern Diplomacy.

De fapt, Kievul a fost cel care a refuzat să reînnoiască acordul de lungă durată care permitea gazului rusesc să circule spre vest, însă această decizie a fost anunțată de mai multe luni, iar alternative existau.

În principal, Rusia ar fi putut redirecționa cu ușurință gazul către Transnistria prin intermediul conductelor TurkStream și Trans-Balkan, dar a acuzat Moldova că datorează 709 milioane de dolari în facturi de gaz neplătite – o afirmație care a fost complet dezmințită: un audit internațional independent comandat în 2023 a constatat că adevărata sumă datorată de guvernul moldovean către Gazprom era de 8,6 milioane de dolari.

La începutul lunii februarie, Uniunea Europeană a intervenit pentru a evita o situație de urgență umanitară, acordând un ajutor de urgență în valoare de 20 de milioane euro pentru subvenționarea livrărilor de gaze către Transnistria timp de 10 zile, permițând regiunii să repornească producția de energie electrică pentru Moldova.

UE s-a oferit apoi să prelungească acest acord până la jumătatea lunii aprilie cu un pachet mai mare de 60 de milioane de euro. Autoritățile transnistrene au respins însă oferta. Unii analiști consideră că refuzul a reflectat dorința de a menține dependența de Rusia mai degrabă decât să riște o integrare mai profundă cu Occidentul. Alții au ajuns pur și simplu la concluzia că Moscova a fost cea care a decis.

Într-adevăr, până la jumătatea lunii februarie, Rusia a reluat livrările de gaze către Transnistria, dar gazele nu mai ajung în Moldova.

Guvernul condus de Maia Sandu este convins că aceste manevre reprezintă o încercare deliberată de a pedepsi înclinația sa occidentală și proeuropeană și de a influența viitoarele alegeri parlamentare din septembrie în favoarea partidelor de opoziție pro-ruse.

Rusia nu are nicio obligație de a furniza energie nimănui. Dar momentul în care a acționat nu este o coincidență, iar impactul a fost uluitor: în Moldova, prețurile la gaze au crescut cu 24%, la electricitate cu 75%, iar facturile la încălzire cu 40%. Din cauza efectelor din aval, se preconizează că inflația globală va depăși 30%.

Consecințele instalării unui guvern pro-rus la Chișinău

Dacă Moldova este atrasă înapoi pe orbita Rusiei, consecințele se vor extinde mult dincolo de granițele sale. Un guvern pro-Kremlin la Chișinău ar putea legitima și permanentiza prezența militară rusă în Transnistria. O mișcare în această direcție ar destabiliza și mai mult flancul estic al NATO și ar amenința România, Polonia și întreaga regiune a Mării Negre.

De asemenea, ar valida un model de șantaj energetic și interferență electorală. Dacă nu sunt controlate, tactici similare ar putea fi aplicate în statele baltice, în Balcani și în alte regiuni vulnerabile, multe dintre acestea bazându-se încă pe energia rusească sau confruntându-se cu diviziuni politice interne pe care Moscova le poate exploata.

Mesajul ar fi clar: Rusia poate sugruma economia unei țări, poate manipula opinia publică și poate influența un scrutin – toate acestea practic fără niciun cost.