În ciuda sancțiunilor fără precedent și a sprijinului substanțial pentru Ucraina, occidentalii nu au reușit să oprească invazia rusă și chiar se așteaptă la „mai rău”.
Țările G7 au promis că vor impune „noi sancțiuni dure” Rusiei, iar șeful diplomației americane Antony Blinken s-a angajat să „mențină presiunea” până când „războiul se va termina”.Dar spațiul de manevră este îngust.
Împreună cu aliații lor europeni, americanii au decretat măsuri fără precedent împotriva sistemului financiar rus și a oligarhilor din apropierea Kremlinului, au interzis importurile de tehnologii cruciale și au impus o blocare aeriană. Rusia a fost interzisă de la competițiile sportive majore și zeci de companii s-au retras din țară.
„Sunt unul dintre cei care credeau că amenințarea cu aceste sancțiuni ar fi suficientă pentru a-l descuraja pe președintele Putin să-și lanseze ofensiva, dar nu a fost cazul”, a declarat pentru AFP fostul ambasador al Statelor Unite în Kiev William Taylor. „Deci nu sunt sigur că mai multe sancțiuni îl pot convinge să renunțe”.
Până acum, sectorul energetic rus a fost relativ cruțat. Occidentalii au avut grijă să vizeze băncile cel mai puțin legate de comerțul cu petrol și gaze.
Mulți parlamentari americani îl îndeamnă pe Joe Biden să interzică importurile americane de petrol rusesc.„Nimic nu este exclus”, a răspuns președintele american.
Blinken a avertizat cu privire la soluții care ar reduce oferta globală de energie și ar crește automat „prețurile la pompă” în America și Europa. Acest lucru nu este în „interesul strategic” al Occidentului.
Pentru a limita atacurile rusești asupra Kievului și a altor orașe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski imploră NATO să stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra țării sale.
Dar, deocamdată, este o linie roșie de netrecut pentru Alianța Transatlantică, din care Ucraina nu este membră.
Referindu-se la riscul unei confruntări nucleare, mulți experți cred așadar că americanii și europenii nu se vor abate de la această linie, atâta timp cât conflictul rămâne limitat la Ucraina sau, în orice caz, în țările non-NATO.
În clasa politică de la Washington, o mână de aleși republicani precum Adam Kinzinger și Roger Wicker cred, totuși, că Aliații vor trebui, în cele din urmă, să-și asume riscul unei zone de excludere a zborului.
În absența unei astfel de soluții, Washingtonul și Uniunea Europeană s-au angajat pentru moment să continue să livreze arme forțelor ucrainene.
Unii observatori consideră că, prin secătuirea economiei ruse și, mai ales, a bunurilor oligarhilor care s-au îmbogățit în anturajul Kremlinului, sancțiunile pot împinge anumiți membri ai cercului interior al lui Vladimir Putin să se întoarcă împotriva lui.
„Probabilitatea unei lovituri de palat sau a unei revolte oligarhice este semnificativă”, prezice Jean-Baptiste Vilmer, directorul Institutului de Cercetare Strategică al Școlii Militare (Irsem) din Franța.
Alții se îndoiesc, ca Samuel Charap, de la grupul de gândire Rand Corporation.
„Oamenii care pot influența mersul lucrurilor sunt extrem de loiali și sunt acolo pentru loialitatea lor”. El susține că Joe Biden ar trebui să continue, la fel ca președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, să încerce să-l convingă pe Putin să dea înapoi, mizând pe „echilibrul de putere” stabilit cu pedepse.