Ca parte a planului de pace în 28 de puncte al lui Donald Trump, Ucraina ar ceda Luhansk și Donețk Rusiei. Regiunile controlate de soldații ucraineni ar fi redenumite „zonă tampon neutră și demilitarizată” – recunoscută internațional ca teritoriu rus.
Ucraina, firește, este reticentă. Totuși, un precedent instructiv se regăsește într-o altă țară vecină cu Rusia, care, după cinci ani de război devastator, și-a negociat libertatea și și-a păstrat suveranitatea: Finlanda. În 1944, a acceptat pierderea Kareliei ocupate de sovietici.Capitala Viborg a fost cedată, în loc să fie disputată într-un război imposibil de câștigat împotriva unui inamic superior.
Finlanda, la fel ca Ucraina, a avut inițial un succes remarcabil pe câmpul de luptă, dar în cele din urmă a ales să suporte amputarea teritorială.
Independența Finlandei a fost garantată de o armată puternică și de alianțe de facto bazate pe afinități culturale și regionale. O traiectorie similară rămâne un viitor plauzibil pentru Ucraina, scrie Johan Wennstrom, cercetător la Swedish Defence University.
De fapt, Ucraina postbelică ar porni dintr-o poziție mai bună decât Finlanda anilor ’40. Conform planului lui Trump, ar fi invitată să adere la UE și ar beneficia de acces preferențial la piața europeană. Aderarea la bloc – combinată cu „garanții de securitate fiabile” din partea SUA – ar compensa limita propusă de 600.000 de soldați ucraineni.
Ruptura Kareliei, deși traumatizantă, a cimentat în cele din urmă granița finlandezo-sovietică. Planul lui Trump – dacă va fi aprobat de toate părțile – ar introduce o structură similară în relația dintre Ucraina și Rusia, o frontieră care a rămas nerezolvată de la dizolvarea URSS.
”Finlandizarea” este utilizată pentru a descrie situațiile în care o țară cedează într-o anumită măsură în fața presiunilor unei puteri mai mari din apropiere pentru a evita conflictul, deși menține, în aparență, o politică de independență națională.
Războiul Rece s-a încheiat fără o înțelegere clară cu privire la locul unde se termină Occidentul și începe Rusia. Dacă acum se va ajunge la un acord între Kiev, Moscova și Washington, ar fi pentru prima dată din 1945 când granița estică a Europei ar fi definită în mod oficial.