Un muzeu al conflictelor interetnice dintre români și maghiari a fost trecut ca proiect în PNRR, iar construcția acestuia va costa 146 milioane de lei. Reputatul istoric prof.univ.dr. Doru Radosav, de la Universitatea Babeş-Bolyai, ne spune că a fost îngrozit când a văzut numele noului muzeu, mai ales că în România nu am avut atât de multe conflicte interetnice cu maghiarii încât ele să fie reprezentative pentru o istorie comună. Și, în orice caz, nu la nivelul reprezentativității într-o expoziție muzeală.
Pe motiv că nu mai încap exponatele în Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, autoritățile au decis să mai construiască unul, în comuna Florești, din județul Cluj. Titulatura noului muzeu este oripilantă, cu consecințe nebănuite în comunitatea româno-maghiară din zona Transilvaniei.
Acesta se va numi Complex Muzeal – Muzeul identităților și conflictelor transilvănene (MUTRA) și nimeni nu are idee ce artefacte și exponate vor fi puse la dispoziția publicului. În nota de fundamentare pentru aprobarea sumei de 146 milioane de lei pentru construcția proiectului, Ministerul Culturii spune doar că Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca deține o colecție de aproximativ 450.000 de bunuri culturale arheologice, istorice, numismatice, documentare, memorialistice și artistice și că spațiul de depozitare pentru aceste bunuri este insuficient și nu corespunde în totalitate din punct de vedere al microclimatului. Mai mult, noul muzeu va fi finanțat din PNRR, Componenta 11 – Turism și Cultură – Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale. ”Proiectul Complex Muzeal – Muzeul identităților și conflictelor transilvănene (MUTRA) are ca obiectiv construirea unui spațiu muzeal modern, spațiu în care viziunea holistică asupra patrimoniului să includă patrimoniul tangibil și intangibil, prin integrarea vizitatorilor într-un mediu istoric potrivit”, susține Ministerul Culturii, fără să atingă în vreun fel subiectul conflictelor transilvănene.
Cosmopolismul, dus până la limita nebuniei
Orice muzeu are o supradoză de artefacte, de obiecte și documente, dar acestea trebuie rulate în cadrul expozițiilor permanente sau expozițiilor temporare, deci ăsta nu este un argument pentru un astfel de proiect, ne spune istoricul prof. univ. dr. Doru Radosav, de la Universitatea Babeş-Bolyai.
”Ideea nu a fost dezbătută nicăieri și ne-am trezit cu ea în PNRR. Muzeul ăsta este un exemplu de exces de zel, când vrem să fim ultra snobi și ultra cosmopoliți, ducem aceste două concepte până la limita nebuniei. Enunțul că se face un muzeu al conflictelor transilvănene pe mine m-a înspăimântat. În economia cronologică a Evului Mediu, a epocii moderne, noi nu am avut atât de multe conflicte interetnice cu maghiarii încât ele să fie reprezentative pentru o istorie comună. Și, în orice caz, nu la nivelul reprezentativității într-o expoziție muzeală. Din martie 1990, când s-a produs conflictul de la Târgu Mureș, regizat sau neregizat, pe pământuri transilvane nu au mai fost conflicte. Au fost, mai degrabă, conflicte interetnice între români, maghiari și romi, Hădăreni, Țara Bârsei. Și, mai mult decât atât, am avut conflicte româno-române, acele conflicte confesionale între ortodocși și greco-catolici. În plus, nu știu în ce ar putea consta muzeul conflictelor transilvănene, ce ar putea expune. Probabil documente cu agresiunile de la 1848, ilustrații, nu știu, că nu am văzut tematica acestui muzeu”, ne-a declarat prof. univ. dr. Doru Radosav.
Un spațiu al conviețuirii pașnice
Istoricul de la Universitatea Babeș Bolyai a transmis inițiatorilor proiectului acestui muzeu că localitatea Florești, din județul Cluj, este un spațiu al conviețuirii, și nu al conflictelor. Mihai Românul, din Florești, a reprezentat iobăgimea românească în răscoala din 1437, fiind unul din căpitanii răscoalei conduse de maghiarul Nagy Antal, din Buda. Prin urmare, a fost o ”frățietate” de arme româno-maghiară. ”Nu poți să faci un asemenea muzeu într-o comună în care conflictele interetnice nu au existat niciodată”, ne-a mai spus prof. univ. dr. Doru Radosav. Acesta a arătat că, în manuale, în tratate, în discursul public al istoriei, în Franța și Germania, conflictele dintre cele două națiuni nu sunt puse într-o formulă atât de vizibilă, încât să confiște disputele din spațiul public. ”Dar noi nu învățăm nimic și nu citim, pentru că altfel am fi aflat că, la nivelul Uniunii Europene, nu se mai cultivă conflicte”, ne-a precizat prof. univ. dr. Doru Radosav.