Miza comerțului. Turcia nu se vrea dată la o parte de Occident

Turcia se află în „negocieri intense” cu privire la alternativa sa la planul coridorului comercial India – Orientul Mijlociu, care a fost convenit la summitul G20 din această lună, în timp ce țara încearcă să își consolideze rolul său istoric de rută de transport pentru mărfurile care circulă din Asia spre Europa.

Ankara a ripostat împotriva rutei propuse între India și Orientul Mijlociu, care ar urma să transporte mărfuri din subcontinent prin Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Iordania și Israel către piețele europene. Coridorul propus, susținut de SUA și UE în încercarea de a respinge influența crescândă a Chinei, ar ocoli complet Turcia.

Recep Tayyip Erdogan a declarat după G20 că „nu poate exista un coridor fără Turcia”, adăugând că „cea mai potrivită rută pentru comerțul de la est la vest trebuie să treacă prin Turcia”.

Opinie împărtășită de ministrul de Externe, Hakan Fidan: „O rută comercială nu înseamnă doar întâlnirea  cu comerțul. Este, de asemenea, o reflectare a concurenței geostrategice”.

Turcia dorește să sublinieze rolul său tradițional de punte de legătură între est și vest, o istorie care datează de secole de pe drumurile mătăsii.

În schimb, Ankara a promovat o alternativă numită inițiativa „Iraq Development Road”, Fidan insistând asupra faptului că sunt în curs de desfășurare „negocieri intense” cu Irak, Qatar și Emiratele Arabe Unite cu privire la un proiect care va fi pus la cale „în următoarele câteva luni”.

Ruta propusă, în valoare de 17 miliarde de dolari, ar urma să ducă mărfuri din portul Grand Faw din sudul Irakului, bogat în petrol, prin 10 provincii irakiene și până în Turcia, potrivit diagramelor publicate de guvernul de la Bagdad.

S-ar baza pe 1.200 km de cale ferată de mare viteză și pe o rețea rutieră paralelă. Planul are trei faze, prima urmând să fie finalizată în 2028, iar ultima în 2050.

Cu toate acestea, analiștii susțin că există îngrijorări cu privire la fezabilitatea proiectului Drumului Dezvoltării din motive financiare și de securitate.

„Turcia nu dispune de finanțarea necesară pentru a realiza întreaga anvergură a proiectului și pare să se bazeze pe sprijinul Emiratelor Arabe Unite și al Qatarului pentru a construi infrastructura propusă”, a declarat Emre Peker, director pentru Europa în cadrul think-tank-ului Eurasia Group. ” Statele din Golf ar trebui să fie convinse de randamentul bun al investițiilor – lucru care nu este iminent evident în cazul proiectului Drumul Dezvoltării.”

Irakul este afectat de o corupție galopantă, de o infrastructură degradată, de un guvern slab și de crize regulate de instabilitate politică. De asemenea, nu este clar cum va finanța proiectul.

Pe de altă parte,  diplomații occidentali au remarcat că și coridorul G20 propus ar putea dura decenii, dacă se va materializa.

Turcia a încercat să se plaseze pe linia strategică dintre vest și est, încercând să mențină relații puternice cu SUA și UE, dar și cu Rusia și China. Această abordare a alimentat uneori tensiunile cu Occidentul.

Ankara a sprijinit în general inițiativa Belt & Road a Chinei, dar a precizat că rolul său în acest program a fost limitat. Beijingul a făcut investiții de aproximativ 4 miliarde de dolari în Turcia prin această inițiativă, reprezentând doar 1,3% din total, potrivit unui studiu recent al Carnegie Endowment for International Peace.

Murat Yeșiltaș, director de studii de politică externă la Seta, un think-tank cu legături cu guvernul lui Erdogan, a declarat că, în ciuda propunerii alternative, Ankara are o influență politică majoră și ar putea totuși să facă presiuni pentru a se alătura inițiativei India-Orientul Mijlociu.