Ministrul Muncii reacționează la decizia CCR privind majorarea pensiilor. ”Este greu de suportat”

În așteptarea motivării deciziei de miercuri a Curții Constituționale, cu privire la majorarea cu 40% a pensiilor (VEZI AICI), ministrul Muncii a adus în discuție – într-o primă reacție în fața presei – efortul bugetar presupus de aplicarea legii avute în vedere.

”Există o lege – 127, prin care pensiile ar fi ajuns să crească cu 40 % de la 1 septembrie. Pentru ca această recalculare a pensiilor şi creşterea lor la 1 septembrie să fie de 40% ar fi însemnat ca în momentul intrării în vigoare și publicării în Monitorul Oficial a acestei legi, adică în iulie 2019, să înceapă actualizarea tuturor pensiilor, evaluarea lor, astfel încât să urmeze procesul de recalculare.

Pentru asta ar fi fost nevoie de un ordin de ministru într-o guvernare PSD. (…) Ceea ce nu s-a întâmplat. Deci practic, aveam o lege în vigoare pentru care nimeni în guvernele anterioare celui de anul trecut, deci Guvernul PSD, nu a umblat pentru a începe procesul de recalculare a pensiilor. Mai mult decât atât, efortul bugetar pentru aplicarea acestei legi este unul de aproximativ 138 de miliarde de lei pe an, ceea ce, în momentul de față, este greu de suportat de către bugetul statului”, a declarat Raluca Turcan, după aflarea hotărârii judecătorilor constituționali, care au analizat sesizarea formulată de Guvern în octombrie anul trecut.

Totodată, în contextul de față, ministrul PNL a adus în discuție și sustenabilitatea sistemului de pensii. ”Cert este că, din punctul nostru de vedere, atunci când vorbim de pensii, cred că cel mai important lucru pe care trebuie să îl garantăm este plata lor, sustenabilitatea sistemului de pensii și nu mai puțin important este să avem și echitate şi contributivitate în sistemul de pensii”, a adăugat oficialul guvernamental.

Sesizarea Guvernului trimisă CCR-ului

În octombrie anul trecut, Executivul sesizase Curtea Constituțională ”în vederea exercitării controlului prealabil de constituționalitate privind Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 și sesizarea privind Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020”.

La acel moment, în comunicatul transmis de la Palatul Victoria se mai menționau următoarele:

”În esență, Executivul reiterează argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigențele de previzibilitate ale legii și perspectivele evoluției situației bugetului consolidat și a economiei generale, cu consecința afectării principiului securității juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanța de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii inițiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziții tranzitorii.

Totodată, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanțare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite și care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozițiilor constituționale.

Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei așa cum a modificat legiuitorul și majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanțare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB și 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB). ”

Or, execuția bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condițiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriașă din cauza creșterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaș în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecția deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acționeze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligația a le îndeplini.

Executivul subliniază faptul că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza analizelor și studiilor de impact, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanțare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la cel mai mic nivel posibil. Distorsionarea construcției bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetățenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli.

Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situația economică internațională provocată de pandemie și maximă precauție în menținerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetățenilor.”