Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a ținut un discurs extreme de tăios în care a arătat că Uniunea Europeană nu mai are putere și influență la nivel global. „Ani de zile, Uniunea Europeană a crezut că dimensiunea sa economică, cu 450 de milioane de consumatori, aduce cu sine putere geopolitică. Anul acesta va fi reținut ca anul în care această iluzie s-a evaporat”, a spus Draghi.
Draghi nu a menajat pe nimeni. A vorbit despre taxele vamale impuse de Statele Unite, despre presiunile partenerului transatlantic privind cheltuielile militare și despre „rolul marginal” al Europei în negocierile pentru pace în Ucraina. În același timp, China a sprijinit Rusia și „își folosește controlul asupra pământurilor rare pentru a face dependența noastră din ce în ce mai constrângătoare”.
Pentru un continent obișnuit să creadă în forța regulilor multilaterale, realitatea este dură: „Europa a fost doar spectatoare și atunci când siturile nucleare iraniene erau bombardate, iar masacrul din Gaza se intensifica”.
Scepticismul crește
Scepticismul față de Europa crește, a recunoscut Draghi, dar a subliniat: „Nu este vorba despre un scepticism față de valorile pe care a fost fondată Uniunea Europeană: democrație, pace, libertate, independență, suveranitate, prosperitate, echitate”. Problema este alta – capacitatea Uniunii de a le apăra. În viziunea sa, Europa nu eșuează la nivel moral, ci la nivel operațional și strategic. Modelele politice, a explicat el, apar pentru a răspunde problemelor epocii lor, dar când aceste probleme se schimbă radical, ele devin fragile și vulnerabile. Și atunci, trebuie să se reinventeze.
Draghi a adus aminte că Uniunea Europeană a fost răspunsul natural la eșecul statelor-națiune, care în prima jumătate a secolului XX nu au putut apăra democrația și pacea. Uniunea a fost o formă de apărare colectivă, iar succesul ei a fost incontestabil: decenii de pace și reconstrucție.
Apoi, Europa s-a adaptat la era globalizării, prosperând într-o lume dominată de comerț liber și reguli multilaterale. „Europa a prosperat în acea lume: și-a transformat piața comună în piață unică, a devenit un actor esențial în Organizația Mondială a Comerțului și a creat autorități independente pentru concurență și politică monetară.”
Dar, avertizează Draghi, acea lume „a luat sfârșit”. Astăzi, logica piețelor libere a fost înlocuită de logica puterii și a securității. „Dacă înainte se apela la piețe pentru a orienta economia, astăzi există politici industriale de mare amploare. Dacă înainte exista respectarea regulilor, astăzi se recurge la forța militară și puterea economică pentru protejarea intereselor naționale.”
Soluțiile lui Draghi: piață unică, tehnologie și datorie comună
Draghi a denunțat obstacolele interne care blochează productivitatea și ridică costurile: „Statele europene se pregătesc pentru o uriașă întreprindere militară, cu 2 trilioane de euro de cheltuieli suplimentare în apărare planificate între acum și 2031. Și totuși avem bariere interne echivalente cu un tarif de 64% pe mașini și de 95% pe metale”.
Europa riscă să rămână în urmă în domenii esențiale precum semiconductori și inteligență artificială, pentru că fiecare stat investește separat, cu proiecte mici și priorități divergente. „Niciun stat european nu poate, singur, să aibă resursele necesare pentru a construi capacitatea industrială cerută pentru dezvoltarea acestor tehnologii.”
Draghi a reamintit, de asemenea, diferența dintre „datoria bună” și „datoria rea”: „Datoria rea finanțează consumul curent, lăsând povara generațiilor viitoare. Datoria bună servește la finanțarea investițiilor în priorități strategice și în creșterea productivității”. Numai formele de datorie comună, spune el, pot finanța proiectele europene de anvergură.
