Când Eli Cohen, ministrul israelian de externe, a vorbit săptămâna trecută cu omologul său rus Serghei Lavrov, a fost prima convorbire de acest fel între cei doi oficiali de la începutul războiului din Ucraina.
Convorbirea a provocat o adevărată frenezie, existând speculații că Israelul dorește să adopte o politică pro-Rusia. Și o admonestare publică din partea senatorului republican Lindsay Graham, care are ralații bune cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, recent reinvestit.
Decizia lui Cohen de a organiza o convorbire telefonică a fost surprinzătoare dintr-un alt motiv: valul de antisemitism pe care războiul lui Putin din Ucraina pare să-l fi condus. În Rusia au apărut teorii ale conspirației conform cărora evreii sunt responsabili pentru război, ceea ce l-a determinat pe rabinul șef al Moscovei aflat în exil să îi îndemne pe evreii ruși să părăsească țara.
În luna mai, Lavrov a repetat afirmația nefondată că Hitler a fost parțial evreu, în încercarea de a-l prezenta pe președintele ucrainean Zelenski, care este evreu, drept nazist. Lavrov a provocat indignare în Israel, ceea ce este de înțeles – atunci de ce se îndreaptă Israelul către Rusia?
Înainte de războiul din Ucraina, Israelul s-a bucurat de relații pozitive cu Rusia. Legătura dintre Netanyahu și Putin a permis Israelului să opereze împotriva țintelor iraniene și ale Hezbollah în Siria și Iran. Acest lucru necesită un anumit nivel de consimțământ discret din partea Rusiei, care deține o putere considerabilă în regiune.
Ulterior, guvernul israelian a adoptat treptat o retorică mai favorabilă față de Ucraina și a criticat comportamentul Rusiei. Dar a rezistat cererilor lui Zelenski de a înarma Ucraina cu faimosul sistem de apărare antirachetă Iron Dome.
Noul guvern al lui Netanyahu a depus jurământul la 29 decembrie. Administrația sa pare hotărâtă să anuleze multe dintre politicile implementate de predecesorii săi centriști: de la sănătate, la justiție, comunicații și transporturi. Aproape fiecare minister se confruntă cu reforme majore.
Decizia Israelului de a încerca să își refacă relația cu Rusia este un alt exemplu al acestei schimbări, notează The Spectator. Regimul lui Putin folosește propagandă antisemită pentru a-și justifica agresiunea împotriva Ucrainei, comite crime de război și este ostracizat de toate democrațiile liberale. Cu siguranță că asta crește riscul de a îndepărta Israelul de cei mai apropiați aliați ai săi.
Dar Netanyahu crede că merită riscul – în mare parte din cauza neliniștii Israelului cu privire la Iran. Războiul a adus Iranul și Rusia – ambele suferind din cauza izolării și sancțiunilor internaționale – mai aproape. Se pare că Rusia a folosit drone iraniene în Ucraina. În schimb, a fost de acord să ofere Iranului sprijin politic, militar și economic.
Într-un moment în care acordul nuclear dintre Occident și Iran atârnă în balanță, această nouă relație strategică dintre Moscova și Teheran reprezintă o preocupare majoră pentru Israel.
Înseamnă că va trebui să meargă pe o linie fină între reconstruirea relațiilor cu Rusia, fără a sprijini, politic și militar, războiul lui Putin. Va trebui să găsească un echilibru între a crea o relație suficient de strânsă cu Rusia pentru a o distanța de Iran, fără a înstrăina Statele Unite, care sunt deja îngrijorate de elementele de extremă dreapta și antidemocratice din guvernul israelian.
Pentru a găsi acest echilibru, Israelul ar putea încerca să se impună ca negociator între Rusia și Ucraina.