Au fost mai multe motive care l-au condus pe predecesorul lui Eduard Hellvig la sefia Serviciului Roman de Informatii sa decida sa se retraga din fruntea SRI, aspect pe care l-a facut public Maior insusi, intr-un interviu. Iar unul dintre ele este faptul ca asa-numitele „Legi Big Brother”, trei la numar, nu au fost adoptate.
Prezent, sambata seara, in studioul unei emisiuni difuzate de RealitateaTV, Maior a reamintit, inca din start, ceea ce anuntase inca dinaintea prezidentialelor de toamna trecuta, si anume faptul ca avea in plan sa mearga in fata noului lider de la Cotroceni pentru a-i prezenta mandatul, spre evaluare, urmand ca noul sef al statului sa decida daca va ramane sau nu in functia de sef al SRI.
Insistand ca a fost vorba despre o decizie personala in a parasi cea mai inalta pozitie din cadrul SRI, functie pe care a detinut-o mai bine de opt ani, George Marior a vorbit despre faptul ca a luat aceasta hitarare si ca urmare a hotararii Curtii Constitutionale in cazul legilor amintite, sustinute de catre SRI, mai precis declararea lor drept neconstitutionale. „Ma simt foarte bine ca am facut acest lucru. Au existat si anumite cauze particulare, legate de esecul legilor de securitate nationala si informatii, in ceea ce priveste cele trei legi cunoscute ca legi Big Brother, in mod fals ca Big Brother, ma refer la legea privind retentia datelor cartelelor prepay si securitatii cibernetice, declarate neconstitutionale de catre CCR”, a afirmat Maior.
Fostul sef al SRI a tras o concluzie pe acest subiect, adaugand: „M-a dezamagit ca nu au fost adoptate si a fost o cauza particulara a materializarii intentiei mele de a pleca din fruntea SRI”.
Va amintim ca Maior a hotarat, pe 27 ianuarie acest an, sa renunte la functia de director al SRI. La data respectiva, Administratia Prezidentiala anunta ca George Maior si-a inaintat demisia presedintelui, iar Klaus Iohannis a acceptat-o.
