Ostilitatea administrației lui Donald Trump pune sub semnul întrebării stabilitatea alianței transatlantice și capacitatea Europei de a se apăra, încercând să submineze rolul UE în procesul decizional global.
Problema Europei nu este lipsa ideilor, ci incapacitatea de a le pune în practică. Decalajul dintre ceea ce este necesar și ceea ce este acceptabil din punct de vedere politic continuă să se adâncească.
Din 2022, UE a adoptat prima sa Strategie industrială în domeniul apărării, a creat mecanisme pentru producția comună de muniție și a instituit structuri pentru achiziții comune, notează Foreign Affairs. Noul program „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) permite împrumuturi pentru proiecte de colaborare în domeniul militar.
Însă aceste inițiative rămân limitate. SAFE este compus din împrumuturi, nu din subvenții. Iar Programul european pentru industria de apărare a fost conceput în mod deliberat pentru a promova doar o cooperare modestă la nivelul UE, fără a ajunge la crearea unui buget permanent sau a unei autorități centralizate în domeniul apărării.
Prin urmare, instrumentele de finanțare a apărării europene depind în continuare de 27 de bugete naționale, 27 de autorități naționale de achiziții publice și 27 de țări cu percepții foarte variabile asupra amenințărilor.
În februarie, vicepreședintele american JD Vance a pus la îndoială premisele relației transatlantice și a sugerat o regândire a rolului Statelor Unite în Europa. Săptămâna trecută, Donald Trump i-a discreditat pe liderii europeni, calificându-i drept „slabi” și afirmând că „nu știu ce să facă”.
În noua Strategie de Securitate Națională a SUA se arată că Washingtonul ar trebui să acorde prioritate „cultivării rezistenței față de traiectoria actuală a Europei” în cadrul UE. O versiune anterioară a documentului, care a circulat în mass-media, era și mai explicită: propunea ca Statele Unite să divizeze Europa prin sprijinirea guvernelor de dreapta cu scopul de a le îndepărta de UE.
De asemenea, a propus formarea unui „G-5” care să înlocuiască G-7; noul grup ar fi format din China, India, Japonia, Rusia și Statele Unite, excluzând complet Europa.
Liderii europeni trebuie să recunoască gravitatea crizei actuale și să acționeze eficient. În caz contrar, Europa riscă să întărească percepția că poate fi marginalizată și divizată.