Macron are un nou prim-ministru, dar aceleași probleme vechi

În anii ’90, când veteranul centrist Francois Bayrou, noul premier al Franței, era ministru al educației, planul său de a crește subvențiile pentru școlile private a dus la proteste la nivel național. El a cedat rapid și a rămas în funcție pentru încă patru ani.

Trei decenii mai târziu, Bayrou se va confrunta cu o forță diferită sub forma unui parlament fracturat și fracționat, unde una dintre primele sale sarcini – în calitate de al patrulea prim-ministru al anului – va fi să adopte un buget pentru 2025.

Mai întâi trebuie să numească un guvern care, la fel ca cel al predecesorului său Michel Barnier, va avea un sprijin minoritar în parlament și va fi vulnerabil la atacuri din partea adversarilor de extremă dreaptă și de stânga.

”Dificultățile rămân aceleași ca sub Michel Barnier”

Răsturnarea lui Barnier și a cabinetului său – prima dată când executivul francez a votat pentru demiterea unui guvern din 1962 – a părut să îi uimească chiar și pe cei care au stat la baza acestei măsuri.

Deocamdată, există sprijin din partea tuturor partidelor pentru o legislație de urgență care să asigure că finanțarea guvernamentală nu se va epuiza – dar apoi va începe munca grea la un buget pentru anul viitor.

„Dificultățile rămân aceleași ca sub Michel Barnier”, a precizat Arnaud Benedetti, profesor la Universitatea Sorbona.

Bayrou, în vârstă de 73 de ani, a fost purtătorul de torță al centralismului până când Macron a remodelat peisajul politic în 2017, dinamitând partidele tradiționale mainstream.

Vineri, Bayrou a afirmat că datoria Franței este o „problemă morală” la fel de mult ca una financiară. Dar a acordat o mare importanță păstrării păcii, fie cu sindicatele, fie cu legislatorii. Însă menținerea păcii într-o Adunare Națională dominată de trei facțiuni beligerante va fi aproape imposibilă.

Respingerea de către deputați a proiectului de buget pentru 2025 a dus la căderea lui Barnier, iar liderii de stânga spun că ar putea încerca să îl răstoarne și pe Bayrou în cazul în care acesta ar utiliza, de asemenea, puteri constituționale speciale pentru a adopta bugetul fără un vot în parlament.

Emmanuel Macron a purtat discuții cu șefii de partide, de la republicani de centru-dreapta la comuniști. A făcut apel la toate „forțele republicane” să se unească, dar a optat să reziste solicitărilor socialiștilor de a numi un premier din rândurile lor, nedorind să riște să anuleze reformele care au liberalizat cea de-a doua economie ca mărime din zona euro și au plasat sistemul de pensii pe o bază financiară mai solidă.

Chiar și așa, reforma din 2023 a sistemului de pensii propusă de președinte va rămâne în vizorul adversarilor săi.

Provocările viitorului guvern

„Liniile noastre roșii rămân”, a declarat Jordan Bardella, liderul Rassemblement Național, după numirea lui Bayrou. Aceste linii roșii includ indexarea pensiilor în funcție de inflație până în 2025.

Un sondaj de opinie a arătat că 35%-38% dintre alegători intenționează să o susțină pe șefa lui Bardella, Marine Le Pen, la următoarele alegeri prezidențiale din 2027.

În plus, chiar dacă adversarii politici ai lui Bayrou nu îi stau în cale, provocările pentru viitorul său guvern vor fi imense. Va trebui să reducă deficitul bugetar de la 6,1 % prevăzut pentru 2024, ținând în același timp la distanță sindicatele predispuse la proteste, crescând cheltuielile militare pentru Ucraina și găsind modalități de a sprijini un sector industrial aflat în dificultate.