Zidul european împotriva dronelor și alte proiecte „flagship” din domeniul apărării sunt puse în pericol chiar de politicienii Uniunii Europene.
Planurile se află în centrul unei lupte pentru putere între Comisia Europeană – care le-a propus – și unele guverne naționale, care susțin că proiectele majore de apărare sunt în primul rând o chestiune care ține de competența lor și alianței militare NATO, nu a executivului UE, informează Reuters.
Germania, Franța și Italia, cu industrii de apărare și departamente de achiziții de armament de mari dimensiuni, au anunțat că preferă să lucreze în cadrul unor coaliții pentru a dezvolta capacități militare, mai degrabă decât să participe la proiectele propuse de Comisie.
Țările din nordul și estul Europei intenționează să mențină proiectele în viață, exprimându-și sprijinul pentru acestea în cadrul unei reuniunii a liderilor din flancul estic al blocului, la Helsinki, cu două zile înainte de summitul UE de la Bruxelles.
Comisia a propus în octombrie patru proiecte emblematice ca parte a unei „foi de parcurs” menite să pregătească UE să se apere până în 2030, reflectând îngrijorarea crescândă față de Rusia după invazia Ucrainei în 2022 și îndoielile cu privire la angajamentele SUA față de securitatea europeană.
Proiectele cuprind o inițiativă europeană de apărare împotriva dronelor, denumită inițial „zid de drone”, un sistem de supraveghere a flancului estic, un scut aerian european și un scut spațial european.
Foaia de parcurs solicita liderilor UE să aprobe proiectele emblematice până la sfârșitul acestui an. Însă prima și a doua versiune a concluziilor summitului UE de joi, consultate de Reuters – cea mai recentă datată vineri – nu conțin o astfel de aprobare.
Un punct poate fi inclus în concluziile summitului numai cu aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de lideri ai UE, ceea ce pare puțin probabil în acest stadiu.
„Cuvântul flagship nu este menționat deoarece unele țări sunt împotriva ideii. Totuși, altele doresc să o susțină”, a declarat un oficial al UE. Comisia Europeană subliniază că „va continua să lucreze împreună cu statele membre pentru a transforma inițiativele de apărare în realitate”.
Propunerea privind zidul anti-drone a atras atenția publicului și a clasei politice după incursiunea a aproximativ 20 de drone rusești în Polonia în luna septembrie și o serie de alte incidente în România, Danemarca și Germania.
Dar statele membre ale UE formează coaliții de țări pentru completarea lacunelor în capacitățile militare, separat de propunerile flagship. În orice caz, astfel de abordări divergente riscă să destrame strategiile de apărare ale blocului comunitar.