Se clatină hegemonia OccidentuluiDoi vectori principali converg: dinspre Est și dinspre Sud. Pe de o parte, China, India și Rusia se străduiesc să ocupe o poziție puternică în ordinea globală. Pe de altă parte, un grup divers de națiuni în curs de dezvoltare sau emergente din emisfera sudică solicită din ce în ce mai mult un nou loc pe scena mondială.
Capacitățile și abordările lor sunt diferite, dar numitorul comun este dorința de a depăși un trecut nesatisfăcător, uneori umilitor, care necesită schimbări și compensații, precum și revizionism istoric. Cele mai multe dintre aceste cereri, reproșuri și chiar nemulțumiri sunt îndreptate către Occident, care a fost hegemon prea mult timp.
Mișcarea nu este nouă, dar capătă viteză și intensitate, notează El Pais. China și India sunt mai puternice astăzi decât oricând în ultimele secole. În general, țările „nealiniate” au mai multă greutate decât aveau acum o jumătate de secol. Să ne uităm la evoluții.
După înfrângerea în Războiul Rece, prăbușirea URSS și criza brutală din anii ’90, Rusia a urmărit răzbunarea. Începând cu 2007 – după discursul al lui Putin la Conferința de Securitate de la München – Moscova a început să semnaleze nemulțumirea față de evoluția relațiilor internaționale și dorința de a-și menține o sferă de influență în fața țărilor post-sovietice care urmăreau unificarea cu Occidentul.
Ulterior, încrederea Kremlinului în forțele și capacitățile sale a crescut, astfel că a trimis trupe în Georgia, a avansat în Siria, și-a extins influența în Africa și a lansat „operațiunea specială” în Ucraina în februarie 2022.
Datorită ratelor ridicate de creștere economică și poziției geopolitice favorabile, India se afirmă tot mai mult pe plan geopolitic și demonstrează capacități tehnologice semnificative prin programul său spațial. În special, încearcă să se impună ca purtător de cuvânt al intereselor Sudului global.
China se află cu siguranță în centrul unei mari mișcări de restabilire a echilibrului internațional. Avansul din ultimele decenii stă la baza noii poziții a țării pe scena mondială. Beijingul este mândru să își restabilească statutul istoric de mare imperiu. Plasează inițiative de infrastructură și încearcă să creeze noi alianțe care ar putea să le depășească pe cele din jurul Statelor Unite.
Recenta mișcare a Chinei și a aliaților săi de a extinde grupul BRICS este un semn al dezvoltării accelerate a planurilor de reechilibrare a ordinii mondiale.
Mișcării dinspre Est i se alătură mișcarea dinspre Sud. Aceste forțe sunt mai fragmentate, deoarece inițiativa nu vine din partea unor puteri puternice, care, precum China și Rusia, se sprijină reciproc, ci din partea a zeci de țări din America Latină, Africa și Asia, cu situații politice și economice eterogene.
Occidentul este principalul destinatar al acestei dorințe de schimbare a Sudului Global, de a obține noi poziții pe scena mondială și de a se răzbuna.
SUA au fost cele care au pornit cea mai mare parte dintre conflictele în care au fost implicate. Marea Depresiune(1935-1940) a fost singura perioadă în care America nu a fost în război. Acum, Occidentul vrea ca întrega lume să-și asume responsabilitatea pentru războiul din Ucraina.
Unii analiști susțin că s-ar pregăti un nou Război Rece – sau unul hibrid – cu o fragmentare a puterii occidentale, mai ales în Europa. Alții sugerează o Apocalipsă nucleară provocată de Rusia lui Putin.
Dar observatorii atenți sunt convinși că lumea este pregătită nu numai pentru multilateralism, ci și pentru răzbunare. Și acest proces se desfășoară rapid.
Jacota , in ultimul timp vectorii tai principali sunt extrem de agitati , struneste-l p-ala din Est ca vrea sa-l muste pe Sudist …
ce tot nu-ti convine de tot il ataci fara argumente ? in concluzie ai mania prostului sa se creada destept !
și eu o am !!!
Razboiul rece nu s-a terminat cu infrangerea URSS, deoarece aceasta s-a autodizolvat, nu a fost infranta. Rusia a preluat identitatea fostei URSS, inclusiv armamentul nuclear. A fost practic o suspendare unilaterala din partea rusilor a Razboiului rece, pana la venirea la putere a lui Putin. Anarhia interna din timpul domniei alcoolicului Boris Eltin (favoritul occidentului) a fost asimilata de occident ca o infrangere a URSS. Hollywood-ul si propaganda occidentala au exploatat la maxim slabiciunea Rusiei si au proclamat infrangerea URSS si sfarsitul Razboiului Rece. Dupa anii 2000 si Romania a intrat in siajul euroatlantic si a luat drept realitate propaganda desantata a occidentului impotriva Rusiei. Occidentul s-a imbatat cu apa rece timp de 20 de ani, asa ca la izbucnirea conflictului ruso-rus a crezult ca va infrange Rusia in cateva luni prin „sanctiuni” si ajutand guvernul filonazist aflat la conducerea Ucrainei. Dupa aproape 2 ani de conflict armat, Europa occidentala si ai sai cetateni sunt la limita puterilor, magnatii americani si-au dublat profiturile din vanzarea de fier-vechi pe post de armament „performant”, iar „poporul ucrainian” e pe cale de extinctie din cauza migratiei masive a femeilor fertile impreuna cu copiii in alte tari. Rusia este departe de a fi infranta, iar economia sa functioneaza mai bine ca niciodata. In BRICS s-au afiliat noi membrii, printre care Arabia Saudita si EAU, asa ca dominatia „petrodolarului” pe piata internationala este pusa sub semnul intrebarii.
Abia acum este cazul sa se vorbeasca despre sfarsitul razboiului rece si care sunt invingatorii si perdantii, cand SUA va fi obligata sa se retraga in propriile granite, utilitatea NATO va fi pusa sub semnul intrebarii, iar suprematia economica artificiala impusa de utilizarea dolarului ca moneda de referinta pe piata internationala se clatina pe zi ce trece. Sunt curios ce se va scrie in manualele de istorie peste 10 ani cu privire a cine a pierdut Razboiul rece si cand s-a sfarsit acesta. 🙂