Lumea de astăzi: dacă vrei pace, pregătește-te pentru război

Diferitele tensiuni dintre națiunile lumii devin un impuls pentru a analiza relevanța teoriei relațiilor internaționale, inclusiv a realismului. Această teorie pune accentul pe stat ca actor principal.

În contextul de securitate, realismul subliniază faptul că un conflict între țări este ceva ce nu poate fi evitat din cauza luptei pentru putere globală, și nu există o autoritate mai mare și nici un sistem juridic care să poată reglementa statul.

Prin urmare, pentru a preveni amenințările, statul trebuie să își sporească capacitatea militară. Realiștii presupun că un stat nu ar trebui să depindă de alte state. Acest lucru, notează Modern Diplomacy, se bazează pe strategia „dacă vrei pace, pregătește-te pentru război”.

Capacitatea militară este necesară ca o condiție prealabilă absolută pe care un stat trebuie să o aibă pentru a-și menține securitatea și interesele.

Un aspect pe care se pune accent în realism este natura umană: lumea conflictuală este influențată de imperfecțiunea oamenilor care, în principiu, se nasc într-o situație conflictuală.

În acest caz, comportamentul unui stat în interacțiunea sa cu alte state este influențat de caracteristicile umane de bază. Nu există un rol al moralei și  bunelor intenții în realizarea păcii mondiale.

Este interesant să privim înapoi la modul în care a fost proiectată lumea în contextul securității internaționale după Războiul Rece. Sfârșitul rivalității militare dintre cele două puteri mondiale, Statele Unite și Uniunea Sovietică, a deschis o nouă speranță pentru o lume mai bună.

În loc să intre în război, se preconiza că țările vor tinde să acorde prioritate cooperării și păcii și să se concentreze asupra problemelor non-militare. A fost o fantezie.

În prezent, numărul de focoase nucleare din lume este de 12.500 la începutul acestui an. În plus, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), în ultimii opt ani, cheltuielile militare mondiale au crescut semnificativ, la 2240 de miliarde de dolari.

Există o tendință ca țările să își mențină și să își mărească capacitatea de înarmare. Mai mult, situația actuală de conflict galopant are potențialul de a forța și mai mult guvernele să cumpere arme.

Statele se angajează în conflicte pentru a câștiga putere – o compețiție militară în contradicție flagrantă cu predicția de după Războiul Rece.

Narațiunile liderilor de stat și faptele războaielor din Orientul Mijlociu și Ucraina  indică, în cele din urmă, că lumea rămâne în prezent extrem de  conflictuală.

De asemenea, conflictele din Gabon, Nigeria, Burkina Faso, Guineea, Ciad, Mali și Sudan întăresc datele conform cărora Africa este regiunea cu cel mai mare număr de lovituri de stat: 106 până în 2023.

Există încă multe dovezi care indică faptul că, după Războiul Rece, în loc să minimizeze dezvoltarea armelor, țările au desfășurat de fapt din ce în ce mai multe curse de înarmare.

În afară de asigurarea securității naționale, măsurile fac parte din eforturile statului de a obține putere. Pentru că nu se poate nega faptul că o bună capacitate militară este o poziție de negociere considerabilă pentru o țară în interacțiunile sale cu alte țări, în vederea realizării altor interese naționale – hegemonie, economie și geopolitică.