Louis de Bourbon, alias Duc d'Anjou sau Ludovic al XX-lea, ar fi gata să servească Franța „în fața neglijenței clasei conducătoare”.Generalul Charles de Gaulle a format a Cincea Republică în 1958 special pentru asigurarea stabilității politice. Dar Emmanuel Macron a dinamitat partidele tradiționale de dreapta și de stânga, ridicând „monarhia republicană” la noi culmi.
De la realegerea lui Macron în mai 2022, numărul prim-miniștrilor săi a ajuns la cinci, ultimul guvern rezistând 14 ore. Astăzi, președintele rămâne baricadat în Palatul Elysee, înconjurat de o mână de curteni, la fel ca Ludovic al XVI-lea la Versailles în 1789.
Unde se află salvarea Franței? Un nou guvern, dizolvarea parlamentului, demisia lui Macron? Niciuna dintre aceste opțiuni nu pare să poată debloca impasul politic și instituțional, potrivit The Spectator. Chiar și cu Rassemblement National obținând 35% în primul tur al alegerilor legislative și prezidențiale, toate scenariile indică în continuare un parlament fără majoritate.
Săptămâna trecută, o voce din trecutul turbulent al Franței a reamintit că există alternative. Într-un interviu acordat ziarului Journal du Dimanche, Louis de Bourbon, alias Duc d’Anjou sau Ludovic al XX-lea, lăsa să se înțeleagă că este gata să servească țara „în fața neglijenței clasei conducătoare”.
Oricât de fantezist ar fi apelul lui Ludovic, francezii știu foarte bine că restaurările au fost o caracteristică recurentă a istoriei lor moderne.
Lovitura de stat a lui Napoleon Bonaparte din 1799 a instaurat o nouă ramură bonapartistă a monarhiei. Iar evacuarea lui Napoleon a restaurat în 1814 dinastia Bourbonilor, cu Ludovic al XVIII-lea și Carol al X-lea. Revoluția din iulie 1830 a adus o nouă restaurare, de data aceasta a ramurii orleaniste a familiei regale franceze.
După înființarea celei de-a Doua Republici în urma revoluției din 1848, a venit rândul nepotului lui Napoleon Bonaparte, Louis-Napoleon, ales președinte al republicii, să efectueze propria lovitură de stat în 1852 pentru a restaura bonapartiștii sub cel de-al doilea imperiu.
Chiar și sub a Treia Republică, din 1870, partidele pro-monarhiste au fost alese în parlament și, dacă nu ar fi fost diviziunile dintre bourboniști și orleaniști, ar fi putut ajunge la putere în 1877.
În cele din urmă, republicanismul a fost considerat „forma de guvernare care divide cel mai puțin Franța”. Această convingere, însă, s-a estompat în ultima vreme. Un sondaj Figaropoll din septembrie 2022 a arătat că monarhia este mai populară în rândul persoanelor sub 35 de ani (52%) decât în rândul celor peste 65 de ani (36%).
Nu e clar dacă regele Ludovic al XX-lea poate rezolva diviziunile fundamentale ale politicii contemporane franceze, dar ultimul sondaj OpinionWay–Le Figaro arată că 82% dintre alegătorii nu mai au încredere în Macron.
