UE a introdus puține dintre recomandările lui Mario Draghi pentru stimularea competitivității, care includ investiții în infrastructură, o rețea energetică modernizată, achiziții militare coordonate pentru a reduce dependența blocului de SUA și un sector financiar unificatMario Draghi are un mesaj pentru liderii europeni: eu mi-am făcut datoria, acum faceți-o și voi. Dar pare ignorat.
UE a introdus puține dintre recomandările lui Draghi pentru stimularea competitivității, care includ investiții în infrastructură, o rețea energetică modernizată, achiziții militare coordonate pentru a reduce dependența blocului de SUA și un sector financiar unificat.
Chiar luna trecută, Draghi a insistat că guvernele trebuie să facă „investițiile masive necesare în viitor” și „trebuie să o facă nu atunci când circumstanțele devin nesustenabile, ci acum, când încă avem puterea de a ne modela viitorul”, relatează Politico.
Nu este prima dată când fostul șef al Băncii Centrale Europene lansează avertismente cu privire la perspectivele sumbre ale Europei. Când și-a prezentat pentru prima dată raportul la Bruxelles, el a vorbit despre „agonia lentă” a declinului.
La acea vreme, liderii UE din întreg spectrul politic au lăudat viziunea reformistă a economistului format la MIT. Totuși, un raport al grupului de reflecție European Policy Innovation Council a constatat că doar 11 % din recomandările raportului Draghi au fost puse în aplicare. În domeniul energiei, nicio acțiunie nu a fost finalizată.
„Este vorba de interese naționale, de politici naționale, uneori de politici de partid”, a declarat eurodeputata Anna Stürgkh, care a redactat recent un studiu al Parlamentului European privind rețeaua electrică. Vorbind la un eveniment dedicat raportului Draghi la un an de la publicare, ea a explicat că, de multe ori, problema se reduce la faptul că anumite țări nu doresc să împartă energia ieftină cu vecinii lor.
„Nu Comisia Europeană este cea care nu realizează uniunea bancară”, a spus economistul spaniol și fostul europarlamentar Luis Garicano la același eveniment, referindu-se la eforturile de a elimina labirintul de norme naționale și interese care mențin sectorul bancar fragmentat și specific fiecărei națiuni. „Guvernele sunt cele care nu doresc de fapt să permită fluxul de capital dintr-o țară în alta.”
Același eșec apare din nou și din nou, de la datoria comună – respinsă de țări așa-zise frugale precum Germania și Olanda — până la apărare sau integrarea sectorului financiar.
Draghi a fost obișnuit să exercite puterea în mod direct, după ce a injectat sume uriașe în economia zonei euro pe timpul mandatului său de președinte al BCE. I-a rămas puterea de persuasiune.
În februarie, deja mustra guvernele pentru că au frânat reformele în timpul unei apariții în fața Parlamentului European: ”Spuneți nu datoriei publice, spuneți nu pieței unice, spuneți nu creării uniunii pieței de capital”.
Fereastra pentru schimbare s-ar putea închide
În timp ce Statele Unite, cu atitudinea lor intransigentă, pun Europa într-o situație jenantă pe scena mondială, Draghi avertizează că fereastra pentru schimbare s-ar putea închide.
Modul în care Donald Trump a avut câștig de cauză în fața negociatorilor UE, care erau sub presiunea capitalelor pentru a ajunge la un acord, este un exemplu elocvent.
”A trebuit să ne resemnăm cu tarifele impuse de cel mai mare partener comercial și aliat de lungă durată al nostru, SUA”, a subliniat Draghi la o reuniune în orașul italian Rimini. „Același aliat ne-a împins să creștem cheltuielile militare(…) într-un mod care probabil nu reflectă interesele Europei”.
