Doar fapte, nu spun că ar fi vreo legătură între ele. În plină pandemie Covid-19, pe când țara era blocată și numai combinațiile liberale funcționau, PNL avea o singură grijă, să forțeze liberalizarea pieței energiei din România. Același trend (ordin de la „stăpânire”) a putut fi observat și-n alte state din vecinătate. Revenim în prezent și vedem că războiul din Ucraina aduce, printre altele, și sistarea livrării de gaze rusești către statele UE care refuză să facă afaceri cu Gazprom în ruble. Și aici intervine combinația – profitând de situația creată, noii băieți deștepți din energie au sesizat oportunitatea de a face profit: cumpără/ tranzacționează gaze pentru țările respective, începând cu Polonia și terminând cu Bulgaria.
Chiar de a doua zi după ce Federația Rusă a oprit livrările de gaze către Polonia, Varșovia a decis să cumpere de pe piața liberă pentru a-și menține pe linia de plutire industria. La fel a procedat și Bulgaria. În scurt timp, însă, combinațiile politicienilor au ieșit la iveală, iar oamenii de rând și-au dat seama de manevrele din spatele acestor „afaceri”.
Varșovia folosește gaz rusesc vândut de Germania
Înțelegerea pe care o avea cu Gazprom a fost considerată toxică de PiS, formațiunea care conduce cu mână forte Varșovia. În consecință, Polonia nu a mai prelungit contractul cu furnizorul numărul 1 din Europa și a pornit să caute „surse alternative”, ca să folosim o expresie tâmpită mestecată zilele acestea pe la televizor de specialiștii care n-au habar cu ce se mănâncă economia.
Cum „sursele alternative” nu țin de foame, adică nu învârt motoarele economiei, polonezii s-au întors tot la gazul rusesc. Dar pe care l-au achiziționat din Germania! Nemții au introdus în afacerea asta și un comision zdravăn la revânzare.
Cât timp este vorba de bani publici, PiS n-a avut nicio problemă.
Bulgaria, aceeași poveste
Președintele bulgar Rumen Radev se declară scandalizat de faptul că țara sa și Polonia au fost lăsate fără gaze de către Rusia, în timp ce Austria și Germania, spune el, continuă să facă afaceri cu Moscova. E vorba de alegerile fiecăruia și Radev știe asta.
Și Bulgaria a făcut o alegere când a decis să nu reînnoiască înțelegerea cu Gazprom, care îi asigura un preț sub nivelul pieței pentru gazul cumpărat de la ruși. De ce s-au faultat singuri bulgarii? Ca să permită corporațiilor (noii băieți deștepți din energie) să se înțepe în conducta cu fonduri publice.
O spune, și mai simplu, chiar fostul premier Boyko Borisov, cel care a ajuns să fie anchetat de Parchetul European fiindcă și-a permis să-l înregistreze pe Frans Timmermans și să facă public dialogul. Borisov afirmă că autoritățile de la Sofia în mod deliberat au forțat ruperea contractului cu Gazprom pentru a putea cumpăra gaze de la intermediari, la prețuri uriașe. Și Delyan Dobre, ex-ministru al Energiei, susține același lucru – Bulgaria nu a deschis un cont în ruble la Gazprombank, așa cum a cerut Moscova, fiindcă a urmărit să cumpere gaz (același gaz rusesc, nu altul!) la un preț mai mare de la intermediari.
Intermediarii, niște bișnițari updatați
Cine sunt intermediarii? Firme care operează în domeniul energiei, niște căpușe pentru economiile naționale. Unde le găsim? Pe piața liberă a energiei, impusă prin ordin de Bruxelles tuturor țărilor membre UE. Cum acționează intermediarii? Ca niște bișnițari – cumpără gaz la un preț ieftin (de cele mai multe ori, direct de la furnizor, adică Gazprom) și-l vând statelor fraiere, ca Polonia, România, Bulgaria etc, care nu înțeleg cum de Occidentul (Germania și Austria) mai continuă să facă afaceri cu Federația Rusă.
În concluzie, pentru asta s-a făcut liberalizarea pieței energiei: s-a urmărit ca statele din UE să nu mai negocieze direct cu furnizorii achiziționarea gazului, ci să cumpere de la intermediari, la prețuri chiar și de trei ori mai mari, că banii oricum sunt publici, ai consumatorilor casnici!