Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Bruxelles, că este obligat de Constituție să rămână în funcție, la Palatul Cotroceni.
Până când? Până în momentul în care noul președinte va depune jurământul.
A invocat Constituţia
Preşedintele României i-a răspuns Elenei Lasconi, care îi ceruse lui Iohannis să plece de la Cotroceni.
”Am observat fel și fel de interpretări. Contituția este foarte clară, nu este cumva o ingerință din partea mea, ci este articol de Constituție. Mandatul se încheie în momentul în care noul președinte depune jurământul. Eu nici nu pot să plec, cum să plec dacă Constiutuția îmi spune să stau?
Ar trebui să plec prin demisie. Este posibil și acest lucru dar nu aș face-o fără o motivație exterm de solidă, nu pentru interesul unui politician care vrea să se profileze împotriva mea, în așa fel încât să pară că ei sunt salvatorii națiunii”, a spus Klaus Iohannis, înaintea Summit-ului UE-Balcanii de Vest, conform Antena 3.
După ce judecătorii CCR au decis să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a anunțat că va rămâne în funcție până când un nou președinte va fi ales și va depune jurământul, așa cum prevede articolul din Constituție care reglementează încetarea mandatului prezidențial.
Reacţia lui Iohannis după aderarea la Schengen
La foarte scurt timp după ce s-a aflat despre decizia luată la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a ieșit cu o declarație de presă, de la Cotroceni.
„România este în Schengen cu drepturi depline. În această dimineață, la Bruxelles, a fost luată decizia privind aderarea țării noastre și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025, o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți.
Datorită eforturilor coordonate ale autorităților române și a demersurilor intense care s-au făcut la nivel politico-diplomatic – și vreau să evidențiez aici în special Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe – ne putem bucura, în sfârșit, de un drept binemeritat, dobândit în mod legitim de România.
Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un pas firesc și necesar în consolidarea statutului României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”, a afirmat Klaus Iohannis, joi, 12 decembrie.
Președintele a adus în discuție și „multiplele” avantaje ale apartenenței țării noastre la spațiul Schengen.
„Avantajele apartenenței noastre la spațiul comun de liberă circulație sunt multiple și au impact direct asupra cetățenilor, asupra economiei și a imaginii externe a țării noastre.
Eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulație mai rapidă și mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la granițe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va crește rapid competitivitatea produselor și a serviciilor românești pe piața europeană.
În același timp, crește considerabil și atractivitatea României pentru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a țării noastre. Apartenența deplină la spațiul Schengen consolidează, așadar, poziția strategică a României ca poartă între Estul și Vestul Europei.
Aderarea la spațiul Schengen a reprezentat un obiectiv strategic important pentru țara noastră. De-a lungul timpului, au existat o serie de obstacole, în ciuda faptului că România este de mult timp pregătită tehnic pentru a respecta exigențele Schengen.
Decizia de astăzi este o confirmare clară, fără nici un fel de interpretare, a unei realități. Locul României este în spațiul Schengen, în baza performanțelor și a angajamentului nostru”, a mai spus Klaus Iohannis.