Dintr-un anume punct de vedere, Klaus Iohannis a reușit să egaleze una dintre performanțele lui Nicolae Ceaușescu. Aceea de a vorbi fără a spune ceva. I-a reușit chiar și a doua, cea de a perora fără să transmită vreun mesaj. Evenimentul a avut loc la Cotroceni, în prezența unor pretinși ziariști, care au ratat ocazia de a-l întreba pe președinte ce a vrut să spună, pentru că nu s-a înțeles nimic. Tema simulacrului de conferință de presă a fost deschiderea anului de învățământ. În același registru de oboseală mintală, nimănui nu i-a dat prin cap să-l aducă pe Iohannis la subiect: de când președintele se ocupă de începerea cursurilor?
Delirul verbal al lui Klaus Iohannis mi-a amintit de filmele SF de proastă factură, cu roboți care se defectează și nu mai răspund la comenzi, rămânând blocați pe acțiuni ciudate, care au fost șterse din program. Le dai comanda să-și activeze coordonatele de analiză a mediului, ei se reped să facă clătite. Le ordoni să pună în funcțiune sistemul de recunoaștere digitală, ei se apucă de răscolit fișierele cu voturi false de la alegerile din 2014.
Dezinfectarea consilierilor
Klaus Iohannis nu a fost departe de aceste simptome. A fost întrebat cum se vor desfășura cursurile în vreme de pandemie. A răspuns că are în vedere trei scenarii. Unul verde, unul galben și unul roșu. În cel verde copiii vor merge la școală, în cel galben va fi o combinație între învățământ online și cel prin prezență la cursuri, iar în cel roșu doar materii predate online, fără prezență la școală. Este de ajuns doar învățământul online, a fost întrebat? Da, pentru că mai sunt și celelalte sisteme de lucru, din celelalte scenarii, a replicat scurt. Nu văd legătura, dar lui așa îi dădeau semnal ledurile. Cum veți feri copiii de boală? Prin cele trei scenarii, a răspuns sigur pe el. La orice întrebare invoca scenariile, de-ți jucau luminile în fața ochilor. Să presupunem că un copil bolnav ajunge la ore. Este asimptomatic, vorbește cu prietenii din alte clase. După câteva zile iese pozitiv la testare. Ce scenariu va aplica Iohannis? Dezinfectează clasa lui, a prietenilor, școala sau tot cartierul? Sau va cere dezinfectarea minții consilierilor care n-au prevăzut asemenea situații?
Bezna minții
Nu cred că este interesat prea mult de ceea ce este posibil să se întâmple. A pasat problema pe plan local, la județ sau direct la școală. Nu răspunde el. Autoritățile locale stabilesc ce și cum. Și atunci, rolul conferinței de presă care a fost? Să ne pună în temă că el are trei scenarii colorate? Iohannis nu este în stare să răspundă la întrebări cu mult mai simple. E drept, nici purtătorii ilegali de legitimații de presă nu l-au întrebat. Cine garantează că puștimea de șase, șapte ani rezistă patru ore cu mască pe față? Că o poartă corect? Că nu se plictisește de ea și nu o dă jos? Profesoara îi roagă să o poarte, ei nu mai vor, profesoara își pierde cumpătul și răbdarea și țipă la ei, copiii se sperie, plâng și hai că am rezolvat-o și pe asta. Iar în ceea ce privește prevenția, capacul îl pune madama Anisie, ministresa Învățământului: „Luăm în calcul ca venirea copiilor la şcoală să se facă în aşa fel încât să nu se întâlnească unii cu ceilalţi”. Bezna minții! Poate ar fi bine nici în clasă să nu se întâlnească, nu?
Vorbe în vânt
Iohannis a insistat pe metodele moderne ale învățământului, online bunăoară, ignorând complet că România are peste 50.000 de gospodării neelectrificate. Online la lumânare numai mintea lui putea concepe. Biblioteca electronică nu este introdusă, din cele 240.000 de cadre didactice doar 20.000 sunt pregătite să predea în noul sistem și cele 250.000 de tablete ar fi trebuit să ajungă deja la copii. Nu a ajuns nimic, Anisie are treabă cu aparițiile la televizor, iar Iohannis e ocupat cu vorbele în vânt. „România Educată”. Ediție nouă, revizuită și readăugită.
