Seful statului cere vigilenta in vederea eliminarii din fasa a oricaror demersuri radicale si extremiste ”inclusiv de pe scena politica”.
Pana acum un sfert de secol, 23 august marca intoarcerea armelor impotriva Germaniei hitleriste: ”23 August – Ziua nationala. Ziua insurectiei armate”.
Imediat dupa 1989, 23 august a devenit motiv de disputa intre republicani si regalisti, controversa vizand rolul Regelui Mihai in insurectie. De cativa ani incoace, 23 august a devenit ”Ziua comemorarii victimelor fascismului si comunismului” – simbol in care este trecuta lejer cu vederea.
Confruntat cu primul sau 23 august, Klaus Iohannis a marcat evenimentul infierand existenta ”regimurilor criminale” vinovate de exterminarea a milioane de oameni: ”Dispretul fata de lege si fata de valoarea sacra a fiintei umane a facut posibila existenta unor regimuri criminale care au secerat vietile a sute de mii de oameni nevinovati. Victimele politicilor de exterminare initiate si coordonate de regimurile national-legionar, antonescian si comunist nu trebuie negate, uitate sau minimalizate, ci trebuie onorate si amintite. Prin masurile si actiunile curajoase si concrete pe care le-a luat in ultimul deceniu cu privire la condamnarea ferma a acestor regimuri, Romania a dovedit ca s-a desprins definitiv de un capitol sumbru al istoriei sale”.
In context, Klaus Iohannis denunta in mod special pactul Ribbentrop-Molotov (semnat la 23 august 1939), pe care il considera ”un moment tragic pentru natiunea romana si o borna cinica in istoria secolului XX”. Chiar daca Romania s-a desprins de trecutul sau totalitar, garantarea viitorului sau democratic depinde de felul in care noi toti vom sti sa aparam ”libertatea, drepturile omului si valorile europene”, avertizeaza presedintele. Legat tot de acest avertisment, Iohannis le cere romanilor ”sa fie vigilenti” pentru ca doar asa se pot preveni ”actiunile si initiativele radicale, utopice si extremiste, inclusiv de pe scena politica, care reprezinta atacuri la statul de drept si la democratie”.