Întâlnirea „greilor” din PSD și PNL, de miercuri seară, care n-a dus la niciun rezultat în privința datei alegerilor prezidențiale, confirmă că la orizont mijește scenariul sumbru al implicării lui Klaus Iohannis în jocurile politice de la București. Fraierit de liderii Occidentului, niște șmecheri care mai întâi s-au folosit de ambițiile și dorința lui de parvenire, iar apoi i-au făcut vânt de la masa la care se iau deciziile importante, Păcală al nostru încearcă acum să se implice în treburile interne ale Executivului. Și, după toate indiciile date, pare că trage sforurile să răstoarne Guvernul Ciolacu.
„Național” a avertizat, în ultima perioadă, că acesta este jocul făcut de Klaus Iohannis – nu are loc în Vest (uși închise la Parlamentul European și NATO!), așa că va încerca să rămână în prim-planul politicii interne.
Cine are de câștigat
Partidul Social Democrat și partenerii liberali au convenit înaintea scrutinului din 9 iunie și asupra datelor pentru „prezidențiale” și „parlamentare”. Astfel, au fost mutate în septembrie alegerile pentru funcția de președinte, o decizie surprinzătoare, având în vedere istoricul, dar pe care ambele formațiuni politice și-au asumat-o, iar liderii Marcel Ciolacu, respectiv Nicolae Ciucă au căzut de acord că reprezintă cea mai bună opțiune.
Acum, liberalii par să se fi răzgândit, ceea ce nu-i o surpriză în politică, unde orice înțelegere este supusă testului timpului – bați palma azi, dar până mâine este posibil să se schimbe datele problemei. Totuși, mulți se întreabă cine împinge PNL să iasă de la guvernare în momentul de față. Însă, mai corect ar fi să spunem „Cine are de câștigat dacă PNL rupe coaliția cu PSD?”. Calculele electorale nu încurajează Partidul Național Liberal să facă asta; chiar așa, ce-ar câștiga liberalii dacă părăsesc Palatul Victoria? Nimic, dimpotrivă, și-ar dinamita șansele în contextul în care aleg să facă asta înainte de 1 septembrie, data când intră în vigoare noua lege a pensiilor, așteptată de milioane de români; evident, furia oamenilor s-ar vedea într-o prezență covârșitoare la vot, exprimându-și nemulțumirea față de tot ce se întâmplă.
Și, atunci, de ce există senzația că parteneriatul PSD-PNL se va rupe, chiar dacă și Statele Unite au insistat că România are nevoie de stabilitate politică, iar această alianță pare a fi garantul unei bune guvernări, în interesul țării?! Cine are de câștigat de pe urma răsturnării Guvernului Ciolacu?
Politica bățului prin gard
În cei 10 ani de mandat, Klaus Iohannis a promovat o singură politică, aceea a introducerii bățului prin gard.
Acum, după rezultatele scrutinului din 9 iunie („europarlamentare” și „locale”), când am văzut că politica în România și administrarea/guvernarea țării au fost încredințate de români celor două partide mari, PSD și PNL, revine în actualitate tema „divorțului” la Palatul Victoria.
Nu cumva Klaus Iohannis a dat drumul planului de coagulare a tuturor forțelor de dreapta în jurul unei, deloc improbabile, implicări a sa? Unele voci spune că se mai așteaptă doar „spălarea” USR, care va primi o față nouă după „înscăunarea” Elenei Lasconi, pentru a declanșa asaltul total asupra Palatului Victoria.
Toată lumea știe că Iohannis este pe ultimele luni de mandat și nimeni nu mai dă doi bani pe ce spune sau vrea el. Este zbaterea în van a unui personaj care refuză să înțeleagă că a pierdut puterea, iar unicul loc ce i-a fost păstrat este în cărțile de istorie; dar și acolo rămâne să vedem cum îl vor „zugrăvi” editorii.
În plus, nici liberalii nu se mai lasă atât de impresionați de Iohannis, așa cum vrea el să dea impresia. Nu mai pot liderii PNL că pe piață se aruncă tot felul de variante, ca NATO și ONU. Poate să meargă și la UEFA sau la Imperiul Leilor, ca lider politic, Klaus Iohannis este terminat și compromis total, iar dacă nu lasă jos labele de pe Guvern s-ar putea să nu-l mai salveze nici imunitatea prezidențială de care se tot agață! Apropo, și Geoană încă mai este „ordonanța” lui Stoltenberg și vedem că nu contează câtuși de puțin. N-a reușit să deschidă nicio ușă pe la care a tot bătut, nici măcar pe cele de la restaurantele unde-i place să se laude singur.
În ceea ce-l privește pe Marcel Ciolacu, liderului PSD îi convine tot jocul ăsta: dacă rămân alegerile prezidențiale în decembrie, el a transmis încă de zilele trecute că nu va candida, că nu mai are niciun sens (fix cum își dorește el)! Practic, personal, iese bine indiferent de ce decizie se ia. Acum, mingea este în terenul liberalilor – dacă vor să aibă stabilitate în țară și să rămână la guvernare, adică pe funcții în CA-uri și tot felul de AGA, rămân la guvernare. Alternativa este să-i cânte în strună lui Iohannis, cu riscul de a pierde potolul.