Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a dat vestea care îi ținea pe toți românii cu sufletul pe jar. Nu că prin măsurile luate de Guvernul Orban numărul șomerilor a scăzut sub un sfert. Nici că economia a fost atât de bine relansată încât acum toți fug după ea și nu o mai pot ajunge. Nici că pensiile vor fi cu adevărate mărite cu 40 la sută sau alocațiile copiilor dublate. Nu, n-are treabă el cu așa ceva. El e cu epidemia și îi reglează debitul precum se întâmplă cu Dunărea la intrarea în țară. Stă cu degetul pe buton și veghează. Scade numărul de îmbolnăviri, ridică ecluzele și reglează volumul. Crește, mai dă un comunicat în care spune că se va prelungi starea de urgență. Cât? E, asta-i acum! Cât e nevoie.
Vestea chiar era așteptată. Peste o săptămână expiră starea de alertă. Patronii naivi și alți aidoma lor încă mai cred că își vor reveni financiar. Că se vor redeschide mall-urile și restaurantele, pentru început, că își vor putea relua afacerile, că vor avea cum să dea salarii angajaților, că ușor, ușor vom ajunge la viața de dinainte de epidemie. Nu e frumos ce spun, dar asta nu sa va întâmpla prea curând.
Nu puteți voi crede cât mințim noi!
Am început să am dubii încă din clipa în care am constatat că Grupul de Comunicare Strategică este o instituție care funcționează la concurență cu SRI, având amploiați pe care nimeni de dincolo de zidurile clădirii nu îi cunoaște. Fără nume, fără biografii, fără activități și performanțe cunoscute publicului. Apoi, din momentul în care au început să încurce morții cu viii în statistici, inventând scuze ridicole, sau au venit cu decizii pe care singuri și le-au contrazis, nu am mai avut încredere nici în restul autorităților. Este dreptul meu să fiu suspicios în privința adevărului rostit de ele. Este, de asemenea, și dreptul celorlalți. Nici înainte nu mă încredeam prea mult în cuvintele care se adunau la gura lor ca la congresul vorbelor de pripas, dar acum nici atât. Spune Nelu Tătaru că totul depinde de evoluția epidemiei. Teoretic, dacă numărul de îmbolnăviri se reduce semnificativ, după 15 iunie va urma o altă relaxare. Numai că nu precizează și ce presupune acest „semnificativ” Avertizează, în schimb, că el nu crede că se va schimba ceva în bine având în vedere evoluția, noile focare și transmiterea în comunitate. Stop! Păi Guvernul Orban, care e cel mai priceput, nu a luat cele mai bune măsuri, așa cum îndrugă verzi și uscate Iohannis la televizor? Sau aceasta e o altă minciună propagandistică?
Potriveala perfectă
Acum, să socotim. La 15 iunie avem toate șansele să ne trezim cu prelungirea stării de alertă. Și va veni, pentru că nimeni nu îl poate contrazice pe Nelu Tătaru. Dar nici la 15 iulie nu va fi mai bine. Știe Tătaru de ce. Mai încasăm o lună, cred. Nu știu cât e de legal, de constituțional, dar mai contează vreo lege în fața liberalilor? Ajungem la 15 august, dată mai apropiată de interesele lui Klaus Iohannis și ale lui Orban. Este exact ceea ce urmărește fostul primar de provincie, ajuns președinte de țară printr-un accident politic. Timp de două luni, iulie și august, Guwernerul „Ludovic cel Bun” scapă de orice trimitere pe tușă. Știa el Ciolacu ce știa când spunea că Orban va fi trecut prin furcile moțiunii nu mai devreme de sfârșitul lui august, începutul lui septembrie. Cum de se potrivesc toate, parcă zici că-s puse cu mâna.
Dacă epidemie nu e, nici Orban nu e
Privite din altă perspectivă, lucrurile sunt pe măsura voinței liberalilor. Ar mai avea la dispoziție două luni și ceva de a conduce fără probleme, fără să-i deranjeze cineva. Împrumuturile lui Cîțu, ajunse acum la 80 de miliarde de lei, cred că nu pot fi calculate la ce sumă vor ajunge până atunci. Împrumutul o fi el o constantă, dar valoarea lui nu. Veniturile vor scădea neschimbător, iar nivelul de trai, diminuat drastic, va deveni o problemă care va cădea pe umerii celor care vor urma. Dacă vor urma. Doar n-or s-o rezolve liberalii. Este tot mai clar că Iohannis își va proteja la maximum guvernul născocit de el, ascunzându-l în spatele virusului. Va trage de timp, invocând epidemia păzită de Nelu Tătaru și bazându-se și pe afirmațiile lui Marcel Ciolacu: „Nu vom demara procedurile de demitere prin moțiune de cenzură în perioada stării de alertă sau de necesitate, pentru a nu provoca haos” Minunat! De la Cotroceni și de la Palatul Victoria, totul e bine, vin investitorii, se construiesc sute de kilometri de autostrăzi, scot în față social-democrații minciunile guvernării. Iohannis nu e deranjat și, chiar dacă știe, nu-și poate pierde vremea cu prăbușirea României. Îl interesează numai salvarea Guvernului Orban, cu care speră să dea lovitura după alegeri. De aceea îl și ascunde în spatele virusului.